Scrisoare Crăciun 2018

Cuprins Scrisoade de Craciun 2018

Adventul şi Crăciunul-   Marie-Pierrette Robert, trad. Lidia Blidariu

Un nou timp al lui Christos-Armgard Hasselmann, trad. Liliana Dumitriu

Cultul. Vechi și Nou   -  Monica Culda

Motivul unirii/uniunii- Walther Giezendanner (note, selectie L. Blidariu)

RETROSPECTIVE

București, 10-11 noiembrie.Ramas bun in noiembrie –Lidia Blidariu

Predare de stafeta- Mihaela Totu

Festivitate la Bucuresti- Verginia Petrovici

Gândul meu către voi- Laurentiu Cimpeanu

Fondarea Comunității Creștinilor la Moscova- Lidia Blidariu

POVESTE  Ce ne spune Moșul Nicolae

VEŞTI DIN COMUNITATE

 Vesti de la ”Grupul din Brașov” - Mihaela Țoțu

Retrospectiva vestilor anului 2018– Lidia Blidariu

Pregătiri de Crăciun la București- Mihaela Fabian

VESTI  INTERNATIONALE - Scrisoare de la Moscova- Anna Geyer

PERSPECTIVE

Programul de Căciun la Comunitatea Creștinilor în Cluj

Programul de  Crăciun la Comunitatea  Creștinilor în București

PERICOPE   2018- 2019

URARE DE  CRĂCIUN

INFO comunitate, site, centre/sedii, persoane de contact

 

 

 

 

 

Adventul şi Crăciunul - în viaţa cotidiană a sufletului omenesc

   

Adventul ne vorbeşte despre Acela care vine an după an la Crăciun.

Cum să Îl percepi pe El care poate va trece neobservat, ignorat ?

Cum să-L primeşti? Care-i ochiul ce L-a zărit?

În timpul vieţii Sale pe pământ nu ochii fizici au fost cei ce L-au perceput şi L-au recunoscut; ochii sufleteşti au fost cei care i-au presimţit fiinţa: «Cine-i acela căruia vânturile şi marea i se supun?”- se întrebau discipolii. Ochii spiritului Îl recunosc: ”Eu ştiu că Tu eşti Christosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuie să vină.”- este ceea ce Marta a putut recunoaşte.

Este toată raţiunea de a fi şi forţa evenimentului Învierii ca de atunci El să fie prezent şi hotărâtor în viaţă, în tot ce trăieşte; accesibil privirii interioare a  fiecărui om care este în căutare. Plecând de aici cum să-L recunoaştem?

Helen Keler, surda şi oarba din naştere, ieşi din haosul obscurităţii interioare în ziua când putu să dea cu adevărat un nume lucrurilor şi fiinţelor. Intuiţia gândirii s-a pus în mişcare în ea atunci când, într-o zi, îşi băgă mâinile fremătând în apa fântânii, făcând, în sfârşit, o legătură între cuvântul “apă”, pe care îl învăţase prin limbajul semnelor - care îi erau “lovite” pe palmele mâinilor sale - şi materia- apă, pe care o simţea curgând printre degetele sale. Până atunci cuvântul “apă” şi materia-apă rămăseseră fără legătura în spiritul său. Apa îi ‘vorbi” în acea zi, în palma mâinilor sale despre cuvântul “apă”! Ea recunoscu prin forţa intuitivă a gândirii trezite, că lucrul şi cuvântul sunt una şi aceeaşi realitate.

Orbi - şi tot aşa de surzi poate- căutăm să-L vedem pe Christos cu simţurile exterioare. Dar numai atunci când ne deschidem inima, în întregime, fără nici o reţinere, pe de-a-întregul gratuit, numai atunci organe noi pot începe să se deschidă. Cuvintele din Evanghelii, cuvintele sacramentelor, sunt tot atâtea semne care ne sunt date, “lovind” la poarta inimii noastre iubitoare. ”Lucrurile pământeşti -spunea Pascal- trebuie să le cunoşti ca să le iubeşti, lucrurile cereşti trebuie să le iubeşti ca să le poţi cunoaşte.”

Apoi inima începe să-L presimtă, în toată viaţa sa, în tot ce e fiinţă vie, în tot cuvântul viu al Evangheliilor şi sacramentelor purtătoare a sensului Misterelor a tot ce este, în Univers şi în viaţa omului... Cuvântul “sacrament” nu este el  traducerea directă  a cuvântului  “Mistere” din civilizaţiile vechi? O forma de activitate a gândirii încă necunoscută omului modern care, cu intelectul nu poate aborda decât ceea ce vede cu simţurile sale exterioare. Aici, în sacramente, unde realitatea vieţii este în mod particular întreagă, plină cu vârf de substanţa vietii terestre şi spirituale, începem să călătorim prin forţa de intuiţie a gândirii inimii. Sacramentele vin să ne deschidă inima şi gândirea, când le primim în noi.

Christos vine atunci către lumea oamenilor într-un Advent (aşteptare) al Spiritului care nu are sfârşit, un Advent  care se deschide iar şi iar, zi după zi, asupra unui Crăciun interior, asupra unei naşteri, asupra naşterii unei altfel de gândiri, a unei altfel de cunoaşteri, care înglobează vizibilul şi invizibilul,  cu o fermitate frumoasă, sigură şi fină, pătrunsă toată de lumina vie.

Activitatea de rugăciune care e cunoscătoare, care re-cunoaşte şi este re-cunoscătoare (în limba greacă veche, limba prin excelenţă solară, cuvântul “eucharistie” însemnă recunoştinţă) este baza pe care privirea interioară începe să se dezvăluie; gândirea ea însăşi este pusă în mişcare în contact cu cuvintele sacramentelor care sunt primite în sânul sufletului. Viaţa, fiinţele, evenimentele vieţii, încep să vorbească, puţin câte puţin, în sufletul angajat, devotat, total oferit, în căutarea sensului adevărului.

                                                                           Marie-Pierrette Robert

                                                                            Traducere Lidia Blidariu

Slavă întru cele cerești

Pace pe pământ Oamenilor de bună voință

Crăciun fericit fiecăruia dintre voi în profunzimea inimii!

Un AN Nou, 2019, bun! Ani buni pentru comunitate in continuare!

 

Voi fi mereu cu gândul dumneavoastră, Marie- Pierrette Robert

 

 

 

 

Un nou timp al lui Christos

 

Dragi prieteni!

          Mănăstirile din Bucovina, pictate atât pe afară cât şi pe înăuntru, prezintă mai ales pe partea sudică arborele genealogic al lui Iisus. În registrul cel mai de jos se vede cum Isaia stă culcat, tatăl regelui David, iar din spatele său creşte în sus copacul foarte rămuros. Înconjurată de flori ce înfloresc sub formă de trompete, fiecare personalitate stă şi ţine, adesea, în mâini un sul scris.

          Potrivit proorocirii lui Isaia, o proorocire mesianică, vestirea sună astfel: „Iată, fecioara va purta în pântece şi va naşte fiu, şi-L vor chema cu numele de Emanuel” (adică: În mijlocul nostru este Dumnezeu). Într-o vreme în care poporul iudeu era scindat într-un regat de nord şi unul de sud, iar regatul de nord era ameninţat de asirieni şi, în final, a şi fost cucerit, însă regatul de sud a putut să se sustragă de sub această agresiune, Isaia a primit această proorocire: „Iată, fecioara va purta în pântece şi va naşte fiu, şi-L vor chema cu numele de Emanuel”. Pe vremea lui Isaia, în anul 734 înainte de Christos, Ahas era rege pe tronul lui Iuda. Acest semn plutește deasupra poporului lui Israel pe drumul plin de încercări al soartei sale. Acest Emanuel a ales neamul lui David din Ierusalim, pentru a primi din el învelișul trupesc pământesc. Acest neam este numit de profeție „rădăcina lui Iesei”. Iesei sau Isai fusese tatăl lui David.

          Proorocia din Isaia 11 sună astfel:  „Toiag din rădăcina lui Iesei se va ivi și floare din rădăcina lui se va ridica. Spiritul lui Dumnezeu se va odihni peste El, Spiritul înțelepciunii și al înțelegerii, Spiritul sfatului și al tăriei, Spiritul cunoașterii și al evlaviei; Spiritul temerii de Dumnezeu Îl va umple.”

          În limba ebraică, lăstarul se cheamă „nezer”. Dacă urmărim calea istoriei, Asiria a fost distrusă mai târziu, și de abia în secolul al XIX-lea a fost descoperită iarăși, în fundamentele ei, de sub nisipurile deșertului. Babilonia, cea în care fusese deportată și în care fusese integrată elita neamului iudaic, după ce căzuse și Ierusalimul în anul 587 (la aproximativ 150 de ani după proorocire), și-a găsit de îndată după aceasta supunerea prin persani. Restul, însă, din neamul lui Iuda a avut permisiunea să se întoarcă și să reconstruiască Ierusalimul.

          Când, apoi, după 500 de ani, ordinul esenienilor a adus din nou la strălucire lumina speranței și a cultivat în așezări pașnice atmosfera de așteptare, pregătind cu aceasta sosirea lui „Nezer”, au luat naștere imnuri care au fost găsite de abia acum aproximativ 69 de ani în peșterile din Qumran.

          Așa-numitul „Învățător al dreptății” spune: „Iar aceși pomi ai vieții lasă să înmugurească un lăstar pentru sădire veșnică, prind rădăcini înainte să lase să lăstărească și își trimit rădăcinile la pârâu și chiar și trunchiul său va avea acces liber la apele vii, iar el va deveni un izvor veșnic. Iar din lăstar se vor hrăni toate animalele desișului.” Apoi se mai spune: „Iar cel care lasă să înmugurească lăstarul sfințeniei pentru plantarea adevărului a rămas ascuns fără să ne gândim la el și fără să devină cunoscut, taina lui rămâne pecetluită.” Ieshu ben Pandira, trăind cu 100 de ani înainte de Christos, vorbește în imagini despre propria lui soartă. Numele său trebuie să rămână ascuns, aceasta este  desemnarea lui tragică.

          Din această sădire va apărea Nezer-ul. Este vorba, așadar, despre pregătirea unui neam în care trebuie să se înnoiască poporul lui Israel, pentru ca, din el, să poată fi născut lăstarul lui David, care este desemnat să devină, la timpul său, purtătorul lui Mesia.

          Rudolf Steiner a descris în anul 1910 activitatea pregătitoare a ordinului. Așadar cu aproape 40 de ani înainte ca, prin sulurile de scrieri care au fost descoperite la Qumran, să fie adusă dovada exterioară literară, pentru această activitate eseniană în serviciul lui Nezer. Rudolf Steiner a evidențiat faptul că o ramură a acestui ordin a fondat așezări în care era respectată creșterea unor asemenea neamuri, pornind dintr-o înțelepciune eugenică. Nazaret era o asemenea așezare în care a crescut Iisus, cu aproximativ 100 de ani mai târziu. În vremea precreștină, acest loc nu a fost numit în cadrul Vechiului Testament. Însă în acest nume este ascunsă taina lui Nezer. Verbul care aparține de acesta, „nazar”, înseamnă: a proteja ceva sau și a ține secret. Ordinul esenienilor a pregătit în ascuns, în sensul indicației lui Isaia, succesiunea neamurilor din care a putut să apară Iisus.

          O omenire întinerită urma să reiasă din Nezer: „El va fi un izvor al luminii, ca o fântână veșnică, nesfârșită.” (din Imnuri, de Ieshu ben Pandira)

          Căci omenirea se maturizează către un nou timp al lui Christos, așa cum exprimă acest lucru Novalis, în scrierea sa „Creștinătatea sau Europa”: „... un nou timp, de aur, cu ochi întunecați, nesfârșiți, un timp profetic, făcător de minuni și vindecător prin minune, consolator și care aprinde viața eternă” va începe.

          Astfel, frescele de la Voroneț sunt ocazia de a ne gândi iarăși, în mod nou, la așteptările și pregătirile pentru încarnarea lui Mesia. Aceste gânduri mai aparțin încă de conferința pe care am ținut-o în București cu ocazia Simpozionului de Crăciun (7-8 decembrie 2018), dar pe care, din motive de timp, le-am lăsat deoparte.

          Ce viitor plin de speranță ne luminează atunci dinspre cuvintele lui Novalis, un om cu o privire amplă și înzestrat cu forțe văzătoare, care i-au crescut în durerea adâncă pricinuită de pierderea tinerei sale logodnice.

          Lumea spirituală pune în acțiune multe lucruri pentru a-i da omenirii posibilități de a se putea orienta din nou în vremuri de schimbare, fie prin Novalis, fie prin Rudolf Steiner, fie prin scrieri care fac referire la un bun de înțelepciune vechi.

Vouă, dragi cititori,

vă doresc o perioadă de Crăciun, care să fie străbătută de lumină!

Armgard Hasselmann

Traducere Liliana Dimitriu

 

 

Cultul* – vechi și nou

Partea întâi

Monica Culda


Cine ia parte pentru prima dată la Actul de sfințire a omului din Comunitatea Creștinilor, întâlnește o formă de închinare care i se poate părea străină și alambicată. Ea poate fi o provocare atât pentru cei care au crescut în bisericile reformate sau protestante, unde serviciul divin se axează cu precădere pe predică, cât și pentru cei care au crescut în biserica ortodoxă sau catolică și care sunt familiarizați cu elementele cultice (veșminte, lumânari, tămâie etc.).                                                                                             

La o privire mai atentă trăirea se poate schimba fundamental.  Așa cum o lucrare de artă modernă nu ni se deschide fără implicarea noastră personală,  tot așa și textul liturgic. Să privim cateva elemente general valabile.Care sunt carateristicile definitorii ale unui act cultic? Iată doar două dintre ele: De fiecare dată este folosit (cu mici excepții)  același  ”corp unitar” de cuvinte. El trebuie celebrat așa cu e. Este sacrosanct. Sfera din care provine se ridică deasupra timpului.  Nici un preot nu poate schimba textul după bunul plac. Definitoriu mai este și faptul că se desfășoară într-un spatiu consacrat, cu altar, tablou de altar, etc. Aceste caracteristici, care definesc și Actul de sfințire, au făcut pe unii să afirme că Rudolf Steiner nu ar fi  ”citit” acest conținut liturgic din lumea spirituală, așa cum susținem noi, ci că acest text este o prelucare, adaptare și modernizare a altor texte liturgice. O abordare mai temeinică scoate în prim plan contraargumente care vorbesc de la sine.                       

De ce apare un act de închinare într-o forma cultică, rituală? Nu se poate opta pentru o formă de închinare mai nepretențioasă, care se naște  spontan în cuvinte proprii, inspirate de situația concretă de viață? Un ritual pare într-adevăr să îngrădească libertatea de comunicare cu divinul. Aceasta se întâmplă însă doar atât timp cât participantul nu e dispus să gândească, să simtă, adică să co-celebreze. Disciplina interioară și modestia vor deschide celui care se implică personal, dimensiuni și semnificații noi. Parcursul liturgic și cuvintele care s-au crezut a fi limitative se arată a fi  un drum arhetipal de înălțare și comuniune cu lumea divină.

Pentru a înțelege mai bine, să privim la marea rugăciune, la Tatăl Nostru. Știm că această rugăciune ne-a fost dată de însuși Christos. Ea e tot atât de veche cât creștinismul și totuși, nimănui nu i-ar trece prin cap să o considere ca fiind ceva învechit sau încremenit. Mai mult, experiența de secole ne arată că pe timp ce trece,  această rugăciune arhetipală poate fi din ce in ce mai intensă. Conținutul și structura dinainte cunoscute a rugăciunii susțin înălțarea esențializată către Tatăl nostru din ceruri. De ce se întâmplă așa?

 Desigur că ne rugam, zi de zi, o viață întreagă, și cu cuvinte proprii, expresie clară a nevoii sufletului nostru. Cuvintele din  Tatăl Nostru nu sunt date ca sprijin în situațiile în care ne lipsesc cuvintele sau  ideile. Conținutul ei izvorăște din conștiența atotcuprinzătoare a lui Christos. Interiorizându-l omul  transcende elementul subiectiv, se ridică deasupra timpului și a conjuncturii de moment în care se găsește. Este în timp și totodată deasupra timpului.                                                                                                               Acesta este sensul tuturor rugăciunilor și a actelor cultice. Omenirea le datorează  conștienței iluminate a unor oameni deosebiți.  Ceea ce putem percepe la Tatăl Nostru, se poate spune și despre actul cultic care în formularea sa, proprie sufletului conștientei, se numește Actul de Sfințire a Omului. Va urma partea a doua- Structura arhetipală aliturghiei                          *Termenul de cult e folosit în română  cu înțeles de denominațiune religioasă. Noi îl folosim  în sens de forma de manifestare a vieții religioase.

 

Motivul uniunii

  Note din prezentarea

dlui Walther Giezendanner

(Bucuresti, 10 noiembrie)


 


Dragă Comunitate a Creștinilor în România, dragi prieteni,

Vă salut și acum, după un an de la evenimentul Fondării, pe care l-am trăit împreună cu dumneavoastră și dna Robert, la București, în octombrie 2017.

Este interesant să privim ce s-a întâmplat în regiunea în care trăiește comunitatea din România, în acești ani. Ce am trăit cu ocazia Fondării? Să ne amintim, România, 2017! Dar să vedem că s-au petrecut fondări și în 2018. Toate în Răsăritul Europei! Ucraina-Kiev, aprilie 2018, Rusia-Moscova, octombrie 2018. Aceste fondări înseamnă un consens.

Ce înseamnă a te fonda? Putem răspunde privind la comunitatea română, la octombrie 2017. Este un loc, să spunem București (ne gândim și la întreaga țară),  care are nevoie de purtători și are nevoie de 2-3 preoți care să trăiască și să lucreze în acel loc. Sunt premisele pământești: comunitatea preoților, comunitatea oamenilor/membrilor.

Domnul Vicke von Behr, vorbind despre Fondare – București în oct. 2017- se referea  la ceva ce este esențial, și anume că o ființa spirituală coboară și ea se unește cu acea comunitate, care se fondează. Și se unește mereu. E Îngerul comunității. Este o ființă care ne stă aproape. Premise cerești.

Când ne rugăm, în rugăciunea fiecăruia este un dialog cu propria ființă superioară. Prin Fondare, suntem în dialog cu Îngerul comunități noastre. Un dialog. Ce ne spune oare Îngerul la un an de la Fondare? Ne putem gândi fiecare. Un dialog înseamnă un schimb, o primire și o oferire sănătoasă. Dar ce-i oferim noi Îngerului?

În Actul de Sfințire a Omului aducem de fiecare dată substanța noastră personală. Este important ce aducem, ce punem la dispoziție Îngerului comunității.

În slujbă avem un parcurs și o dezvoltare. Se vestește Evanghelia și apoi potirul se dezvelește. Momentul aducerii Jertfei devine vizibil (în apa și vinul turnate în potir, în tămâie, gesturi). Apoi urmează Transsubstanțierea și Comuniunea. Dar la încheierea Ofrandei (Jertfei) răsună că noi ne pregătim ca o comunitate - de la ridicarea potirului- de dialogul cu Îngerul. E aici un motiv al unirii. Apoi, e gestul de la Transsubstanțiere al preotului - Adoratio- de deschidere a brațelor, ca o cuprindere a altarului, urmând apoi cuvântul său,”Christos în noi”. Și motivul uniunii continuă, cu îndemnul „să ne unim cu această jertfă” făcută. Înainte de faptul prefacerii apei și vinului, în a treia parte a liturghiei, se așteaptă de la noi o unire.

Acest motiv al UNIUNII trebuie să-l avem în vedere când ne ocupăm de Fondare și mai mult, când începem să ne ocupăm de consolidarea Comunității Creștinilor. Nu este ușor!

În societate trăim mai mult afirmare, impunere, egoism. E greu să te unești cu alții. Tema mare, internă, este cum să găsim o voință comună cu ceilalți din comunitate. Apoi să ne ocupăm și de relațiile externe și să avem conștiența celorlalti, a comunităților vecine. Ungaria -de ex.- acum și cea de la Moscova, iată. E așa de prețioasă pentru Îngerul comunității această percepție reciprocă!

Cum găsim deci, această voință comună?

Rudolf Steiner dezvoltă în 1908 acest motiv. Oare ce sunt sufletele-grup? se întreabă și răspunde că sufletele-grup sunt comunități orientate spre trecut - popor, familie... Legătura cu trecutul indică curentul ereditar, sangvin, tradiția.

Există însă și alte grupe de oameni (suflete-grup). Și Îngeri ai comunităților care lucrează respectând Libertatea fiecărui Om. Lucrează pentru viitor.

Ce-i intereseaza pe Îngerii comunităților? 1. Libertatea fiecărui om. 2. Unirea oamenilor într-o voință comună.

Cu cât mai mult avem acorduri, ajungem la acord, între noi, cu atât mai mult, aceste ființe îngerești se înalță în Actul de Sfintire a Omului, are loc trasformarea materiei, a substanțelor.

Dacă aș fi un Demon, oare cum aș face să împiedic Unirea în voință? E simplu, nu v-aș lăsa să ajungeți la acorduri, acordaje, muzică comună. V-aș incita la ceartă, separare, orgolii.

Să conștientizăm, de fiecare dată, la Actul de Sfințire a Omului: noi creăm un pământ de aur, ridicăm  materia, ridicăm lumea ”din țâțâni”.

Selecție și redactare, Lidia Blidariu

 

 

  RETROSPECTIVE

 

 

Bucuresti, 10 -11 noeimbrie 2018  Incheierea activității dnei pr. Marie Pierrette Robert în România

 

Salutul  dlui Walther Giezendanner, noul preot coordonator


In 10-11 noiembrie am avut, la București, o întâlnire deosebită, de comunitate.

După doisprezece ani de însoțire a muncii din România, dna pr. Marie-Pierrette Robert, lenker, a predat ștafeta. A fost o sărbătoare  a recunoștinței. Au fost prezenți prieteni din București, din Cluj, dar și din țară, Pitesti, Iași, Timișoara, Brașov, Bacău. Au fost prezenți și toți membrii Consiliului administrativ al Asociației Comunitatea Creștinilor în România.

Am putut privi în trecut, la acești ani, la toate câte s-au întâmplat, la evenimentul Fondării, desigur, și am vrut să privim și înainte. L-am salutat pe d-l Walther Ghizendanner (Elveția), care ne va însoți de acum înainte, ca preot responsabil pentru România și regiunea central-europeană. Ne bucurăm că după o activitate de decenii în Elvetia, Italia, Spania, Franța, Ungaria, dl. Giezendanner are putere să înceapă acum o nouă etapă de coordonare alături de noi. 

De față a fost și dna Christine Jost, de la Berlin de la Fundația internațională a Comunității Creștinilor,coordonatoarea financiară a noii noastre regiuni, din care fac parte in afară de România, Austria, Cehia, Ungaria și Slovacia, precum și țări în care există mici începuturi, Slovenia, Croația.  

Programul a cuprins, în 10 noiembrie: întâlniri ale preoților, întâlniri ale întregii comunității, prezentarea dlui Walther Giezendanner, discuții despre experiențele noastre până la Fondare și după aceea.

După prânzul la care toată lumea a fost invitată, am continuat pe teme:                                                                                  Cum ne sprijinim unii pe alții?  Relatările purtătorilor (Diana Stoica, Dorin Iuga, Lidia Blidariu, Agenor Crișan): experiențe, proiecte, întrebări. Cum putem consolida dezvoltarea  comunității. Finanțele. Cum putem îmbunătăți comunicarea între noi și comunicarea cu exteriorul?

Apoi, duminică, 11 noiembrie, am trăit cu bucurie împreună, oamenidin toată comunitatea, Actul de Sfințire a Omului (în limba franceză, ca un omagiu adus și preoților începutului) și Actul duminical pentru copii (în limba română).

A urmat momentul încărcat de emoție al despărțirii de dna Robert:                                                                                                                                       Cuvinte de recunoștintă, daruri multe, care să-i amintească de România,ca și cuvinte de rămas bun ale dnei Marie-Pierrette Robert, promisiuni de a ne revedea într-o vizită a comunității noastre în Franța.

Contribuții artistice au însotit acest moment, euritmie și muzică veche la instrumente tradiționale, cu Mariana Marincea si Daniel Pop .

Concluziile întâlnirii au fost exprimate de preoții Monica Culda și Armgard Hasselmann– cu comunitatea și apoi împreună cu colegiul de preoți.Dânsele au moderat toate discuțiile din cadrul întâlnirii.

A privi înapoi, a ne lua rămas bun, a saluta viitorul, au fost bune exerciții de a ne așeza bine și în timpul prezent al comunității.

                                                                                           Lidia Blidariu

Multumim, doamnă Marie-Pierrette Robert!

Bine ati venit,domnule Walther Giezendanner!

 

 

Predare de ştafetă

 

            Înfiinţarea Comunităţii Creştinilor în România a fost însoţită mereu atent-iubitor de preoţi-prieteni aparţinând structurilor oficiale ale Comunităţii Creştinilor.

          În anul 2006, doamna Marie-Pierrette Robert primea în grijă sprijinirea creşterii comunităţii noastre. Faptele noastre sunt creşterile noastre ... Şi întreaga activitate de însoţire pe care doamna Marie-Pierrette Robert a desfăşurat-o în România, a culminat, mai bine spus, a fost dirijată către punctul central al dorinţelor noastre = formarea Comunităţii Creştinilor în România!

          De aceea, în ceasul în care domnia-sa preda ştafeta însoţirii colegului elveţian, toate gândurile noastre pline de recunoştintă s-au concentrat în jurul acestei culminaţii.

          Pentru noi, românii, popor de limbă romanică, plecarea doamnei Marie-Pierrette Robert mai are şi o altă semnificaţie - aceea a încheierii unui ciclu al păstoririi-însoţirii de limba franceză. Căci, începând cu Gerard Klockenbring care în 1974, în plin comunism, a adus la Sinaia, primul parfum al Actului de Sfinţire al Omului, continuând cu Roze Klockenbring, cea cu care s-a întemeiat Belişul , din 1991 şi terminând, ca un crescendo, cu activitatea doamnei Marie-Pierrette Robert spre un timp al Fondării - 2017, limba sora vestică, limba franceză s-a asezat prin aceşti oameni ca o mantie de căldură şi eleganţă în jurul nostru.

          În intervalul în care doamna Marie-Pierrette Robert a activat ca însoţitor al nostru, s-au creat şi legături personale, permise şi stimulate de personalitatea şi prezenţa caldă a domniei sale.

          De aceea, în ceasul de "rămas bun" a fost amintită nu numai munca susţinută, dar şi momente mai speciale, încărcate de emoţie. Iar cuvântul de "despărţire" rostit de dânsa a fost o consonanţă a dialogului permanent purtat cu grupul român al Comunităţii Creştinilor.

          Prietenii români s-au întrecut să-şi exprime recunoştinţa pentru munca doamnei Marie-Pierrette Robert din aceşti ani, alături de noi, nu numai în cuvinte emoţionante şi emoţionate, dar şi în mici daruri simbolice: un drapel al României, un covoraş cu motive româneşti, un album cu fotografii de la Fondare, un altul cu Bisericile mănăstirilor din Bucovina şi altele, ce tot veneau şi m-au făcut pe mine să gândesc faptul că doamna va avea nevoie de încă un geamantan mare spre a le putea duce cu sine în Franţa.

 

Cu toate aceste simboluri în inimă, vă spunem,

dragă doamnă Marie-Pierrette Robert,

pentru aceşti doisprezece ani pe care ni i-aţi dedicat :

Un grand grand merci! Mihaela Ţoţu

Festivitate la București

Într-o atmosferă solemnă și totodată prietenească, ne-am întâlnit în 10-11 noiembrie, în capela cochetă din str.Astronomului. După doisprezece ani de însoțire a muncii noastre, dna pr. Marie Pierrette Robert a predat sarcinile privind România. O sărbătoare a recunoștinței și a încrederii! Am privit înapoi la toți acești ani, la toate câte s-au întâmplat, și am evocat momentele de bucurie, dar și pe cele de slăbiciune. Fiecare dintre noi a contribuit cu câte ceva pentru ca această bucurie să fie deplină: muzica lui Daniel Pop, un Aleluia euritmizat de un grup condus de Mariana Marincea, nici lucruri care să-i amintească  dnei Robert de România, cuvinte calde de recunoștință! Am însoțit-o la despărțire cu un cântec și îmbrățișări calde.

Apoi, după un scurt moment de tăcere, am purces la a-l saluta pe d-l Walther Ghizendanner, care ne va însoți de acum înainte. După o activitate de decenii în Elvetia, Italia, Spania, Franța, Ungaria, Domnia sa are putere să înceapă acum o nouă etapă alături de noi. Ne-a împărtășit din experiența lui de viață și ne-a încurajat să continuăm activitatea noastră, intensificând-o.

Alături a avut-o pe dna Christine Jost, de la Berlin, coordonatoarea financiară a regiunii central europene, din care face acum parte și România. Emoționantă a fost și evocarea unor momente din viața personală, pe traiectoria: educație Waldorf-Comunitatea Creștinilor.

Preotesele noastre, Monica Culda și Armgard Hasselmann, au făcut oficiul de gazde perfecte alături de prietenii din comunitatea bucureșteană. Am relatat împreună experiențele noastre de până la Fondare și după aceea, dar ne-am și întrebat cum putem consolida, în continuare comunitatea noastră, cum putem îmbunătăți comunicarea între noi și comunicarea cu exteriorul și mai ales cum putem face față costurilor crescute ale celor trei locații.

Pentru ca totul să fie deplin, duminică ne-am bucurat de participarea la Actul de Sfințire a Omului, iar copiii de ceremonia dedicată lor.

 Verginia Petrovici

 

 

GÂNDUL MEU PENTRU VOI

                                                                                  

 

Dragi prieteni,

Ma alătur și eu bucuriei voastre la această întâlnire de recunoștință pentru puterea de jertfă a doamnei Marie Pierrette Robert, care și-a unit destinul personal cu cel al Comunității noastre, însoțind-o cu mare încredere până la maturitatea Fondării! Salut, deasemenea cu recunoștință, preluarea de către domnul Walter Gitzendanner a responsabilității pentru drumul Comunității Creștinilor din România!

Atunci când rostesc “Comunitarea Creștinilor”, îl mărturisesc lăuntric pe Întemeietorul acesteia “Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel viu” și deasemenea mărturisesc împreună cu Hristos pentru “Biserica Mea pe care porțile iadului nu o vor birui!”

Atunci când mă gândesc la Fondarea Comunității Creștinilor în România, sufletul meu se umple de strălucirea “Luminii care luminează în întuneric și pe care întunericul nu a cuprins-o”. 

Gândul meu pentru voi, dragi prieteni și camarazi de drum, îmi răsună acum în inima, ca un îndemn la uniune și com-uniune în jurul altarului ca împreună-slujitori. La altar ne aducem jertfa și tot de-aici ne luăm și forțele. De la altar, cu fiecare celebrare a sacramentelor se răspândește mai departe in lume, Cuvântul, Adevărul și Viața.

Bunul cel mai de preț nu este că suntem contemporani cu evenimentul Fondării, ci că ni s-a îngăduit și încredințat să fim co-fondatori, împreună cu Hristos, a Comunității Creștinilor în România. Ce ne-am putea dori mai mult, decât să purtăm cu demnitate și din ce în ce mai conștient acest dar, pentru a putea dărui mai departe celor ce vin după noi. Așa putem împlini ceea ce  înainte-mergătorii noștri ne-au lăsat ca înțelepciune: “cu dar din dar se face raiul!”

Așadar pentru a nu rătăci drumul și a nu pierde din vedere destinația, putem să ne luam ca puncte de întâlnire altarul pământesc și Ierusalimul ceresc.

Să avem un “Drum bun împreuna!”

Vă îmbrățișez cu drag și vă simt aproape,

 

 

Laurentiu Cimpeanu

 

 

 Fondarea Comunității Creștinilor în Rusia,

Moscova,

12-14 octombrie, 2018


 


          După un an de Fondarea Comunității Creștinilor în România, în octombrie 2017, la București, tot în timpul mihaelic, în octombrie 2018, am avut bucuria să trăim încă o fondare în răsăritul Europei, în Rusia, la Moscova.

          Au participat mai mult de 250 de prieteni din comunități din Europa, dar și din America, Australia și mai mult de 30 de preoți. Împreuna cu preoteasa Monica Culda și Gabriela Chelariu de la București am reprezentat comunitatea din România la acest mare eveniment. Am putut să participăm la un program plin de substanță spirituală și să ne unim cu realitatea comunității ruse, cu istoria sa.

          A  ținut conferință dl. Dieter Hornemann, veteran al mișcăriiîn Rusia (dânsul era acum la a 204-a călătorie în Rusia, începând cu 1976). Dl. Hornemann a depănat istoria comunității ruse în cei 43 de ani de la primele impulsuri, calvarul anilor comunismului, activitatea ritmica la St. Petesburg, Moscova după 1990, lungul drum până la Fondare și până la a avea preot pămânean (din Rusia).

          Preotul Thomas Boneck de la Praga,cea mai veche comunitate, între cele din țările foste comuniste, a făcut un complex excurs istoric și spiritual al creștinimului la popoarele slave, direcțiile lor. Dânsul a subliniat rolul în evoluția creștinismului a călugărilor Chiril și Methodiu, după schisma bisericilor apuseană și răsăriteană, apoi  mai tarziu, a lui Ian Huss, Amos Comenius, a Fraților boemieni în Cehia, Moravia- ca primi reprezentanți ai trezirii sufletului conștienței în umanitatea creștin-europeană.

          Preoteasa Anna Gayer, originară din Moscova, ordinatăîn 2015, a prezentat o conferință, făcând multe referiri la iconografie, despre istoria creștinismului rus începand cu 988, prima catedrală de la Novgorod, reprezentările extraordinare, păstrate și azi ale Sf.Sofia, care reunește caracteristicile Mariei, dar si ale femeii ce naște copilul, din Apocalipsă.

          Dl Vicke von Behr- conducătorul superior al Comunității Creștinilor- a întregit, în intervenția sa, partea de cunoaștere, accentuând importanta Fondării, ”a existenței unui altar” în cel mai estic punct al Europei, dar și procesul subtil al unei împământeniri, la care lucrează îngeri și oameni împreună.

          Momentele artistice prezentate de grupurile comunității ruse (Moscova, St. Petesburg, Samara, Monino, Rostov) de eurtimie, arta rostirii, muzică, teatru, gimnastică Bothmer, de înalt nivel, ne-au încălzit și mai mult inimile.

 

In pauzele generoase am admirat expozițiile de pictură, standurile altor comunități, am putut revedea la o cafea prieteni din Germania, Anglia, Ucraina, Ungaria, Cehia și cunoaște oameni noi.

          In a treia zi a evenimentului, duminică, 16 octombrie, după Actul de Sfințire a Omului, delegațiile comunităților prezente și-au prezentat salutul si, desigur, daruri pentru noua comunitate.

          Delegația comunității din România datorează prezența la Moscova sprijinului substantial al organizatorilor. Le mulțumim! O mulțumire specială dnei Annuska Gayer.

 

 

 

 

 

 

 

Am putut în zilele care au urmat să cunoaștem și Moscova cu metroul și pe jos, centrul ei vechi copleșitor, cetatea Kremlinului cu fabuloasele biserici, toate impecabil renovate și recondiționate, să vedem colecția de pictură religioasă veche-între icoane celebra Trinitate a lui Andrei Rublev- de la Galeriile Tretiakov.

          Ii felicităm pe prietenii noștri și dorim Comunității Creștinilor în Rusia o dezvoltare sănătoasă pe mai departe!

          Câteva fotografii și o scrisoarea preotesei Anney Gayer vrem să întregească imaginea Fondării de la Moscova.

Lidia Blidariu

 

 

 

 

POVESTE DE IARNĂ

 

 

Ce ne-a spus Moșul Nicolae

 

„Dumnezeu vă salută prin gura mea!

Peste întinderile veşnice ale cerului s-a plimbat sufletul meu, ca în toţi anii. Acolo înfloresc stelele şi luminează buna lună. Acolo străluceşte lumina lumii. Şi am întâlnit-o din nou pe Maria, mama veşnică a copilului lui Dumnezeu, iar ea mi-a vorbit aşa:

– Nicolae, pe pământ trebuie să vină iar Crăciunul. Tu ştii, Nicolae, că în ceasul de frig şi întuneric al nopţii pământeşti Hristos vrea să se nască iar, copilul cerului în sărăcia pământului. Un strai din strălucirea stelelor vreau să-i ţes, o haină de lumină care să îl ocrotească de răceala şi întunericul pământului. Stelele mi-au dăruit cu plăcere din strălucirea lor, cete îngereşti au lucrat cu hărnicie, dar pentru ca hăinuţa aceasta să poată ocroti şi încălzi cu adevărat Pruncul Sfânt, mai e nevoie de ceva: de iubirea din inimile oamenilor! De iubirea curată a inimioarelor de copii! Du-te, aşadar, peste ţări şi peste mări, peste păduri şi lunci, din sat în sat, din oraş în oraş, şi caută inimi strălucitoare de iubire şi pline de bunătate! Să aduni cu mare grijă acest aur nepreţuit, aur viu, care nu se poate găsi nicăieri în altă parte, decât în iubirea curată. Şi să îl aduci la mine, pentru ca astfel să se poată pregăti sfânta sărbătoare, să poată veni Crăciunul!

Aşa mi-a spus mie Maria, Mama Cerească, în lumea stelelor. Eu am ascultat glasul ei şi m-am grăbit să călătoresc departe, pe tot pământul, prin păduri şi lunci, şi aşa v-am auzit cântând. Am privit în inimile voastre şi am văzut gânduri pline de iubire, şi mai ştiu şi de mâinile voastre harnice care pot dărui, pot mângâia, se pot ruga. Aveţi voi pregătită iubire curată, luminoasă şi caldă pe care să i-o dăruiţi micului Iisus Hristos?

Eu văd însă şi gânduri şi fapte urâte care întunecă inimile voastre (în timp ce spune, Moşul se plimbă printre copii şi „curăţă” cu brăduţul inimile; tot acum poate citi din Cartea de Aur fapte bune şi rele). Dar acum cântaţi-mi un cântec, un colind. Atunci va curge iubirea din inimile voastre şi eu o voi duce la mama lui Dumnezeu.

Şi pentru ca să nu uitaţi că iubirea oamenilor e singura care ţine ţesătura hăinuţei făcute din razele cerului şi că numai aşa poate fi Crăciunul, vă dau această steluţă şi o lumânare (sau altceva, cu un simbol potrivit). Steluţa poate să împodobească brăduţul vostru. Ea străluceşte noaptea pe ramura verde şi vă aminteşte să nu uitaţi să fiţi buni şi iubitori.

Rămâneţi cu bine, drumul meu mă conduce spre mulţi alţi copii care mă aşteaptă. Apoi voi urca sus, la Maria, şi îi voi spune: Mamă Cerească, poate să vină Crăciunul! Eu am găsit pe pământ mulţi copii şi oameni iubitori, care aşteaptă cu adevărat această mare sărbătoare!

 

Copii, iubiţi-vă unii pe alţii!

Bucuraţi-vă de Crăciun!

Lăsaţi inimile voastre să fie ieslea

în care Copilul Cerului va să se nască!

Dumnezeu vă salută prin gura mea!”

 

VEȘTI DIN COMUNITATE

 

Veşti de la "Grupul din Brașov"


     In imagine, 1 decembrie-fenomen rar pe masivul

     Postavarul,  observat de prietenii din Brașov

            Primul grup de studiu al Comunităţii Creştinilor s-a format la Braşov, la Paştele din anul 2000 - alcătuit preponderent din tineri, grupul a migrat în 2001 la Cluj şi în 2006 la Ferma Rafael. Spre sfârşitul anului 2017 s-a configurat un alt mic grup. Din ianuarie 2018, patru persoane se întâlnesc aproape în fiecare duminică şi lucrează pericopa. Ocazional, grupul cuprinde 5-6-7 persoane.

            Doi dintre prieteni au descoperit Belişul şi au participat şi la celebrarea Actului de Sfinţire al Omului, la Bucureşti. După declararea oficială ca grup membru al Comunităţii Creştinilor, grupul din Braşov a primit de trei ori vizita doamnei pr. Armgard Hasselmann şi bucuria noastră a fost pe măsura darurilor primite: Epistolele de Iohanni si Michaeli.

            Ultima vizită a  doamnei A. Hasselmann a avut loc in zilele de 5 şi 6 decembrie. În 5 decembrie grupul a organizat o spirală de Advent. Colinde româneşti şi franţuzeşti au însoţit zece adulţi şi patru copii în drumul spiralat către Lumina Crăciunului. La lumina lumânărilor nou dobândită personal ne-am întâlnit cu epistola de Advent - dar de Moş Nicolae. În seara următoare doamna Hasselmann ne-a purtat aproape de lucrarea vieţii a cinci regi vechi testamentari: David, Iosafat, Hischia, Iosia, Zorobabel (Zerubabel) în aşa fel încât să putem vedea cum a trait şi lucrat în ei ideea de Messia.

            Duminică 9 decembrie, grupul de şase persoane a mers la Vama Buzălui la prietenul Cosmin Borcea. Am studiat pericopa în "căsuţa de pe deal" cum o numeşte Cosmin şi am prânzit împreună. O plimbare generoasă a permis tuturor, dar mai ales celor nou veniţi pentru prima dată, să se bucure de priveliştea dealurilor Buzăului, a munţilor Siriului şi de binecuvântarea caldă a unui soare de iarnă.

            În perspectiva drumului spre Crăciun, grupul şi-a propus să se apropie tot mai mult de înţelegerea Omului Isus Din Nazaret - imagine a unei lucrări de mare anvergură - având ca rezultat primirea în Sine a lui Christos - şi de aici debutul unei noi ere. Şi asta în speranţa că înţelegerea aceasta va putea lumina treptat în fiecare, imaginea drumului şi a muncii pe care o avem de realizat spre a-l putea dezvolta în noi pe omul superior, spre a putea primi ulterior pe Cristos în noi.

            Iar pentru noaptea de Crăciun, unii dintre noi vor "coborî" la Bucureşti să se alăture celor ce vor celebra Actul de Sfinţire al Omului, cel triplu.

            Ca perspectivă mai largă pregătim vizita ritmică a doamnei Hasselmann la Braşov şi potenţăm strădania de consolidare şi lărgire a grupului.

                 Cu gânduri bune şi urări de Crăciun către toţi prietenii de peste tot,

către toţi creştinii adevarați, Mihaela Ţoţu

 

Retrospectiva veștilor anului 2018

Ianuarie 2018             

 S-a celebrat săptămânal atât la București (pr. Armgard Hasselmann) cât și la Cluj (pr.Monica Culda) întreg anul 2018 cu excepția zilelor de Sinod și concediilor preoților.

În București, s-a  celebrat Actul de Sfințire a Omului in toate zilele sfinte de Crăciun. La Cluj Anul Nou a fost întâmpinat cu slujbă și retrospectivele anului în lume, în țară, în comunitate. Epifania a fost sărbătorită în ambele centre. La sfârsitul lunii, la  Cluj, a fost organizat un curs de modelaj terapeutic cu Maja Wagner (Bonn) și s-a reluat atelierul ”Lumea imaginativă a basmelor ”.

Februarie 2018

Preoții  au participat la Sinodul regional de la Budapesta.

In februarie 2018, dna. Armgard Hasselmann, s-a aflat într-o vizită la comunități prietene din Nordul Germaniei, conferențiind despre cultura și istoria României și relatând despre dezvoltarea comunității noastre.

La Cluj s-a celebrat Actul de Sfințire și joia (in l. germană-un experiment). M. Culda a participat între 17 și 18 februarie la seminarul de medicină pastorală, la Viena. Pe 11 februarie, în Duminica familiei a fost sărbătoare! S-a celebrat Botezul  pentru micuțul Samuel Sandor.

La București, tot în februarie am avut-o ca oaspete pe dna Marie-Pierrette Robert, care a susținut, conferința “Căutări pentru unificarea credinţei şi gândirii în creştinismul timpuriu”. S-a celebrat Actul de Sfinţire (în limba franceză), urmat de discuţie pe baza pasajelor din cartea lui Peter Selg - Actul de Sfinţire a Omului. Dna Robert a conferinţat și la Casa Rudolf Steiner.

Martie 2018

S-a aprobat bilanțul financiar 2017 în Adunarea generală. S-au plătit partial impozitele pentru casele Bucuresti, Cluj și Belis (responsabilii financiari). Consiliul  de administrație al asociatiei s-a întâlnit lunar (sedințe audio Skype).

Perioada de Patimi a cuprins activități deosebite în Săptămâna Mare de pregătire pentru Pasti. La București, curs tematic și desen în cărbune (cu Adriana Crișan)– Stațiunile Calvarului. La Cluj o ”Cină tăcută”, după slujbă, în Joia Mare și un concert ”Cuvintele de pe cruce” în Vinerea Mare.

S-a redactat și trimis ”Scrisoarea de Paști” 2018. În fiecare săptămână anunțuri referitoare la program, pe pagina facebook, grupuri și e.mail. (responsabilii cu comunicarea).

Aprilie 2018

 La Cluj, confirmarea tinerilor a avut loc pe 2 aprilie, a doua zi de Paști. O zi importantă pentru Iunia, Elisa, Paul, Victor și pentru întreaga comunitate. 8 aprilie-Sărbătoarea Confirmării și în București. Felicitări tinerilor, Eva-Mihaela, David și Theodora!

 La Cluj, după frumoasele sărbători de Paști, au urmat zile de muncă, recondiționarea spațiului de cult. In 15 aprilie s-a celebrat în sala proaspăt primenită de mâini harnice!

In București, pe 14 aprilie, conferința: Goethe si timpul nostru, invitat, dl. Sorin Toma, urmata de cor - metoda Werbeck, cu dna. Liliana Dumitriu. In 22 aprilie- a treia Duminică de Paști - a avut loc o dezbatere: Elemente ale Actului de Sfinţire a Omului ”Ce jertfim noi?” moderata de către dna Armgard Hasselmann.

Mai 2018

În 4-6 mai, Comunitatea din Cluj, a avut în vizită pe dna Marie-Pierrette Robert. Dansa a prezentat conferința: ”Religiozitatea personală în cotidian. Religiozitatea în social”.

In perioada 11-13 mai, Comunitatea clujeană și pr. Monica Culda au organizat primul Simpozion național de Înălțare. Au avut intervenții invitații: pr. Uwe Sondermann (Hamburg), Vlad Popa, Zoltan Andras și Agenor Crișan (București). Muzica a însoțit evenimentul prin concertul de lieduri al dnei Frolieb Stolwerk (Viena). Pe 20 mai, s-au sărbătorit Rusaliile.

La București, s-au sărbătorit cele trei zile de Rusalii. După celebrări, au urmat, duminică, 20 mai, Imnul de Rusalii de Hrabanus Maurus și un dialog despre Credo. Luni 21 mai - discutie despre Formarea comunitaţilor în timpurile noastre și s-a lucrat  sigiliul lui Mercur. Marţi, 22 mai, prezentarea lucrării Antonie şi Pavel (Altarul de la Isenheim).

 Iunie 2018

Din 5 iunie, dna pr. Diedlinde Romanițan, originară din Banat, a venit în vizită in România, însoțită de 10 prietene din comunitatea din Ulm și Heidenheim (Germania) si America.. După ce au vizitat orașul Cluj și au cunoscut comunitatea, au plecat în Bucovina, împreună cu Monica Culda, într-o ex / in-cursiune în cultura veche românească, în frumusețea picturilor mănăstirești (Voroneț, Sucevița, Moldovița, Dragomirna, Arbore). Excursia s-a încheiat în 12 iunie, la Iași. S-au implicat în reușita calatoriei, L. Blidariu (Bacau) și Verginia Petrovici, Iași.

La București au continuat conferințele lunare la comunitate. În 2 iunie, conferința dnei Armgard Hasselmann despre pictorul Alexej Jawlensky - “Ceea ce se separă dedesubt, ceea ce se deschide în sus, ce se mişcă în mijloc”–Portrete abstracte, portrete sfinte.

S-au redactat și trimis Revista de  Sf. Ioan-Sanziene și invitatia pentru Tabara Beliș.

Iulie 2018

Belis,19-28iulie. 
Tabăra de lucru pentru tineri. Belișul lunii iulie, cu vegetația lui proaspătă după zile ploioase, s-a umplut de energia tinerilor din Spania și a preotesei Nicole Gilabert. Ei au reușit, în ciuda ploilor abundente, să construiască leagăne pentru copii și un loc de odihnă. Au avut bucuria de a vizita și câteva locuri pline de istorie și farmec din zona Transilvaniei: Cluj, Alba Iulia, Salina Turda, Galeriile aurifere de la Roșia Montană, Ghețarul Scărișoara.

S-a continuat Proiectul de renovare a capelei, început anul trecut, cu înlocuirea acoperișului. Lucrarea este temeinică. Acoperișul din tablă, în formă de draniță, va ocroti mulți ani de aici înainte activitățile noastre de vară. Meșteri pricepuți au lucrat cu drag. Le mulțumim! Un grup de responsabili și preotul au urmărit etapele lucrării (capela construită din lemn acum 18 ani). 

August 2018

Simpozionul de de  Beliș a inceput in 18 august și s-a încheiat în 26 august. Ne-am bucurat de oameni frumoși și copii (cca 75 de persoane) de cădură, de cer și pământ, de apă și foc, de lucru împreună cu preotesele noastre. Mulțumim celor ce ne-au oferit hrană spirituală, artă, eurtimie, gimastică Bothmer, teatru, muzică, dar și celor ce au gătit pentru toți . 

Participare la simpozionul de muzică cultică în Germania.

Septembrie 2018

La Comunitatea Creștinilor în Cluj, am avut oaspeți, membri ai comunităților din Germania. După o vizită în Bucovina, dânșii au vrut să cunoască comunitatea din România. In 5 septembrie, am trăit împreună Actul de Sfințire a Omului. In continuare - un tur al orașului.

Simpozionul de Mihael de la București în parteneriat cu SAR, 21-23 septembrie. Invitați: Uwe Sondermann, Marie-Pierrette Robert. Au fost acte cultice și conferințe. Au participat prieteni din București, dar și din țară.

Frumoase sărbători pentru copii și adulți de Sfântul Mihail (29-30 sept.), atât la Cluj cât și la București.

Redactarea și trimiterea Scrisorii de toamnă, Sf. Mihail 2018

Octombrie 2018

LA MULTI ANI! S-a împlinit un an de la Fondarea Comunității Creștinilor în România.
Evenimentul a avut loc la București în 6-8 octombrie 2017.

Intre 12-14 octombrie, la Moscova, a fost sărbătoare: Fondarea Comunității Creștinilor în Rusia. Au fost prezenti cca 40 de preoți și peste 250 de prieteni din comunitățile din Estul și Vestul Europei și din America. Din partea comunității noastre s-au bucurat să fie la eveniment pr. Monica Culda, L. Blidariu și G. Chelariu, care au prezentat un salut și urări de rodnică dezvoltare comunității ruse.

La Cluj un sfârșit de săptămână frumos, 20-21 oct. împreuna cu dl M.Schneider din Dresda! A fost euritmie pentru copii, dar și 2 conferințe: Artă și creștinism - Opera lui Richard Wagner.

Comunitatea Creștinilor și Antrosana (Asociația pentru Promovarea Medicinei Antroposofice) au organizat conferința și seminarii dedicate însoțirii prin îngrijiri medicale antroposofice, între 26-27 oct. comunității din București. Docent: dna Birgitt Bahlmann, Hannover.

Noiembrie 2018

 București, 9-11 nov. Festivitățile de încheiere a activității dnei Robert în România și de primire a dlui Walther Giezendanner, noul lenker, precum și a dnei Jost, responsabil financiar al comunităților regiunii central europene. Întâlnirea Consiliului de administratie.

Decembrie 2018

Pregătiri de Crăciun- Spirala de Advent la Cluj, Bacau, Iași, Brașov, București.

Curs de modelaj terapeutic cu Maya Wagner, 1-4 decembrie, la București.

Redactarea și trimitera Scrisorii de Crăciun. Realizarea calendarelor comunității

Jocul de Craciun- 22 Dec. Cluj

Lidia Blidariu

 

 

 

Pregătiri de Crăciun la București

Am avut bucuria sa particip la atelierul de modelaj terapeutic susținut de Maya Wagner din Bonn,la acest Advent, la București . Am fost îndrumați să abordăm sigiliile planetare.

Am  trăit forma pornind de la crearea ei in aer, ca mai apoi sa ajungem sa o așternem pe hârtie, desenând-o cu făină de mălai. Am trasat formele individual, ca ,în final ,sa lucrăm împreună, la crearea unei peceți, ca expresie a muncii de grup.

Lucrul împreună a fost partea care m-a atins cel mai profund. Am realizat sigiliul Soarelui într-un grup de cinci persoane. In timpul lucrului am fost puși în multe situații: am continuat forma începută de altcineva din grup, forma începută de mine fiind finalizata de alta persoană, fiecare forma a fost diferită de celelalte. Am avut atât tendința de a interveni în celelalte forme, cât și putința de a respecta spațiul și munca celorlalți.Mi-am dat seama că pe parcursul întregului proces m-am străduit în a găsi calea de mijloc între acțiune și non-acțiune, între prea mult și prea puțin. Atelierul susținut de Dna Maya Wagner mi-a oferit contextul potrivit pentru a reflecta la modul in care oamenii pot creea împreuna. 

                                                                                                                 Mihaela Fabian

 VESTI INTERNAȚIONALE - Scrisoarea de la Moscova

Dragi prieteni,

Mulțumesc - mulțumesc - vă mulțumesc! 
Mulțumesc fiecaruia!

Suntem aici, în Rusia – fericiți, împliniți, puțin uluiți de cantitatea atât de mare de iubire, lumină, căldură, primite din întreaga lume.

Noi spunem MULTUMESC!

Sărbătoarea a avut loc mulțumită tuturor!

S-a făcut un început bun și Comunitatea Creștinilor din Rusia se îmbarcă fericită într-o mare călătorie, simțind sprijinul și iubirea comunităților din întreaga lume. 
Mulțumesc! Imbrățisez pe toată lumea! Și, să ne vedem curând
! 

                                                                                                              Anna Gayer

 

 Fondarea Comunitatii ruse a avut loc in oct. 2018 la un Centru de congrese din Moscova. In imagine- membri ai grupurilor din Moscova, St. Petesburg, Samara, Rostov, Monino, impreuna cu preoteasa moscovita, Anna Geyer.

 

 

PERSPECTIVE

 

 Programul de Crăciun la Cluj

 

 

 

Sâmbătă, 22 decembrie, ora 18.00-JOCUL de CRACIUN 

 

                       

 

Duminică  23 decembrie

 

10.00   Actul de Sfintire a Omului-  Evanghelia săptămânii   Luca 1,26-38 – Ingerul vestește nașterea

 

Luni, 24 decembrie

 

16.00   Ajunul Crăciunului: Colindăm, împodobim bradul, teatru de umbre  

 

Prima zi de Crăciun -    00.00  Actul de sfintire – In miezul nopții – Matei 1.1-24

 

Marti, 25 decembrie      08.00   Actul de sfintire – În zori de zi – Luca 2, 1-20

 

                                       10.00 Actul de sfintire –  Dimineața – Ioan 21, 15-25

 

A doua zi de Crăciun     10.00 Actul de sfintire – Luca 2, 1-20 – Nașterea Domnului

 

Miercuri, 26 decembrie

 

Duminică  30 decembrie

 

10.00 Actul de sfintire,  Evanghelia:  Luca 2,21-35 – Isus adus în templu

 

11.15-12.15  Fiziologia sacramentală a inimii. Prezentare,  discuții și  exercitii terapeutice de întărire a inimii (I)                                                        

 

Luni  31 decembrie

 

10.00  Actul de sfintire a Omului  ( Luca 1: 39-55 – Cântarea Mariei )                                                         11.15  Euritmie – motive arhetipale la inimii  

 

 19.00 – 22.00 Program de Revelion

 

19.00 -Colinde in jurul bradului. Euritmie –  ”Coroana” și ”Haleluia”. Retrospectiva 2018–  evenimentelor internaționale, din România, din Comunitate. Muzică, colinde. Interferențe: reverberațiile evenimentelor anului 2018 în viața mea. Jocul destinului – scrisoare către Inger  (60 min.) . Masă festivăPovestea lui Silvestru

 

 22.00 -Încheiere cultică

 

Marti 1 ianuarie 2019

 

 10.00 -  Actul de Sfintire a Omului

 

 11.15 - Euritmie – motive arhetipale ale inimii 

 

Duminică, 6 ianuarie-Epifania

 

10.00 Actul de sfințire, Evanghelia Matei 2, 1-12-  Venirea magilor

11.15–Fiziologia sacramentală a inimii. Prezentare,  discuții și  exercitii  terapeutice de întărire a inimii (II)   – cu Dora Mihalcz ,  Sorin Tigăreanu,  Monica Culda 

 

 

Programul de Crăciun la București

Marți, 25 decembrie, Crăciunul

00.00 Actul de Sfințire a Omului (la miezul nopții)

           08.00 Actul de Sfințire a Omului (în zori)

           10.00 Actul de Sfințire a Omului (ziua)

           11.20 Actul duminical pentru copii

Miercuri, 26 decembrie

10.00- Actul de Sfințire a Omului

Observație: În perioada joi, 27 decembrie 2018 – 5 ianuarie 2019, Actul de Sfințire a Omului se va celebra în fiecare zi la ora 09.00. După slujbă, infiecare zi, la 10.30, Cursul ”Cum s-a dezvoltat Creștinismul între sec. III-VI”.

Excepție:

Duminică, 30 decembrie, când se va celebra la ora

10.00-Actul de Sfințire, urmat de Actul duminical pentru copii (ora 11.20)

Marți , 1 ianuarie, 2019

10.00 Actul de Sfințire a Omului

11.30 Conferința „Cum s-a dezvoltat creștinismul între secolele III-VI?” Personalități și tendințe în dezvoltarea creștinismului timpuriu.

Duminică, 6 ianuarie- Epifania

10.00- Actul de Sfințire a Omului

11.20 -Actul duminical pentru copii, poveste de Epifanie

 

PERICOPE  2018 – 2019


Advent, 2  - 24 dec. 2018

 2.12    Luca 21,25-36

 9.12    Filipeni 4,1-9

16.12  Matei 25,1-13

23.12   Luca  21,25-36

Craciun   25 dec. – 5 ian.2019

La miezul noptii  Matei  1,1-24

In zori  Luca  2,1-20

Ziua Ioan 21,15-25

In zilele de Craciun Ioan 21,15-25

Anul Nou  Lc.2,21-39 / Ioan 1

Epifania  6 ianuarie – 2 februarie

6.01 Matei  2,1-12

13.01   Luca  2,41-52

20.01  Ioan    2,1-11  

27.01 Marcu 1, 40-45

Perioada trinitara, 3 febr.- 23 martie

3.02     Matei  8,1-13

10.02   Luca 8, 4 -18  

 17.02   Matei 4,1-11

 24.02 Matei  20,1-16 

  3.03  Luca 18,18-34 

  10.03 Luca 11,14-36  

  17.03 Luca 5,1-11

Patimile, 24 martie- 20 aprilie

24.03  Ioan 8, 1-12

31.03   Matei 17,1-13

7.04   Ioan 6,1-15

Saptamana Mare      

14.04 Duminica Floriilor Matei 21,1-11

18.04 Joia Mare Luca,23,13-32

19.04 Vinerea Mare Ioan  19,1-15

 20.04 Sambata Mare Ioan 19,16-42

Pastele -  21 aprilie- 29 mai

21.04 Duminica Invierii  Marcu 16,1-18

22.04  A doua zi de Paste

28.04 Ioan 20,10-29

  5.05  Ioan 10,1-20

12.05 Ioan 15,1-27

19.05 Ioan 16,1-33

26.05 Ioan 14,1-31

Inaltarea  30 mai- 8 iunie

 30.05  Ioan 16,24-33

  2.06   Ioan 16,24-33

Rusaliile  9- 11 iunie

9.06     Ioan 14,23-31

10.06  Ioan  14,23-31

11.06   Ioan 14,23-31

Perioada trinitara 12  - 23 iunie

16.06  Ioan  3 - 21

23.06   Ioan  4,1-26   

Sfantul Ioan 24 iunie- 27 iulie

24.06   Marcu  1,1-11

30.06   Marcu  1,1-11

7.07     Matei 3

14.07   Ioan   1,19-34

21.07 Ioan  3,22-36

Perioada trinitara, 28 iulie- 28 sept.

28.07   Matei  7,1-14

 4 .08   Luca 15,1-32

11.08   Luca  9,1-17

8.08     Luca 18,35-43

25.08   Marcu  7,31-37

 1.09    Luca 10,1-20

 8.09    Luca 17,5-37

15.09   Matei  6,13-34

22.09   Luca  7,11-17

Sfantul Mihail, 29 sept.- 26 oct.

29.09   Matei,22,1-14

6.10     Efeseni , 6,10-19

 13.10  Apocalipsa 19,11-16

20.10   Apocalipsa 12

Perioada trinitara,27 oct.- 30 nov.

            27.10   Apocalipsa 1,7-20

              3.11   Apocalipsa 3,1-6

            10.11   Apocalipsa 14,1-12

            17.11   Apocalipsa 17

             24.11 Apocalipsa 21

Advent  1 – 24 decembrie

            1.12     Luca 21,25-36

            8.12     Filipeni 4,1-9

            15.12   1 Tesaloniceni 4,13-18

            22.12   Luca 21,25-36

 


URARE DE CRĂCIUN

In imagine, lucrarea”Lumina pe cale”,

a artistei plastice, Agneta Cișmașiu

Dragi prieteni,

In octombrie 2018 am implinit un an!

Un an de la Fondarea Comunității Creștinilor în România. Suntem încă sub impresia gândurilor bune adresate în 2017 de prietenii nostri,  veniți din 12 țări..

33 de preoți s-au pus atunci pe drum, pentru a fi alături de noi la marea sărbătoare a Fondării.  Sprijinul simțit așa de clar acum un an,  putem, în viitor, să-l o oferim, la rândul nostru, altora..

Fondarea din 2017 și începutul de viață comunitară, 2018, nu ar fi fost posibile fără susținerea dumneavoastră.

Viața Comunității Creștinilor în România crește și pe mai departe numai cu implicarea dumneavoastră spirituală și materială.

Vă mulțumim!

 

Vă dorim Crăciun luminos! La Mulți Ani!

 

Monica Culda și Armgard Hasselmann