Scrisoare Paste 2017

Cuprinsul

Patimile lui Christos în om Marie - Perrette Robert 

La Paște, Soarele–Christos - Armgard Hasselmann 

RETROSPECTIVE

S-a împlinit un vis – Monica Culda

Omul sfințește locul – Dorin Iuga

Evocări pentru Solyom Gitta și Lucia Bota

POVESTEA BOBULUI DE GRAU 

VEŞTI DIN COMUNITATE

Călătorie in Germania

Scrisoare financiară

Convocator Adunare Generală

Info brief 2017

Cântec de Paști

PERSPECTIVE

Programul  de Paști al Comunității în București

Programul  de Paști al Comunității în Cluj

PERICOPE

Urare de Paști

INFO comunitate, site, persoane de contact

 

 Redacţia: Lidia Blidariu, Monica Culda, Verginia Petrovici

 

 

Patimile lui Christos în om

Marie Perrette Robert

 

 Există un crucifix - născut într-un atelier parizian, pe timpul construcției catedralelor - care poartă un ornament deosebit: sub inscripția INRI (în latină Jesus Nazarenus Rex Judeorum, adică Isus din Nazaret Regele iudeilor) se găsesc două perle mici de un alb pur și clar.

Perla este acest lucru mic, prețios, această mică bijuterie a naturii, care se formează încet în interiorul unei cochilii anumite: stridia perlieră. Stridia se deschide și se reînchide, se deschide și se reînchide, hrănindu-se cu planctonul din apa mării, care trece în interior între cele două cochilii. Câteodată un grăunte de nisip rămâne înfipt în carnea sa fără să curgă cu apa mării, pe care n-o reține. Acest grăunte de nisip rănește carnea stridiei care secretă atunci o substanță de un alb lăptos, ce se adaugă înveliș cu înveliș: sideful. Astfel că perla se formează sub efectul durerii pe care stridia o resimte și vrea s-o înmoaie și s-o rotunjească.

Perla de pe crucifixul despre care am vorbit mai sus este semnul suferinței lui Christos, împlinirea Patimilor Sale, prin moartea pe cruce. Știm foarte bine că atunci cînd am fost noi înșine bolnavi și suferinzi, cât de mare poate fi suferința umană. Putem să ne facem o idee de ce poate însemna suferința unui zeu? O suferință care vine exclusiv dintr-un gest de jertfă totală de sine, pînă la ultima fibră a ființei?

O suferință „pentru” și nu „din cauza” a ceva care să aibă sursa într-o slăbiciune personală a ființei, fie ea în plan psihic sau fizic-organic.

Încercările, necazurile pe care ni le aduc evenimentele din viața noastră ne proiectează câteodată brutal, fără avertisment, în țara nefericirii, în prăpastia dramatică a suferinței.

Anne Sibran, autoarea operei Lumea interval, descrie cu o finețe și o forță neașteptată, prin alegerea cuvintelor care exprimă mesajul său, ceea ce ea a simțit și a gândit în asemenea situații. De fiecare dată când am fost invitată să trec prin poarta dramei, pentru a pune un genunchi, a ține o mână, am ieșit din asta mai puternică. Din momentul în care am avut impresia că întâlnirile erau aranjate dinainte, că m-am întâlnit, fără să știu, la o chemare, lentoarea, liniștea veniră să mă îmbrace ca pe un scafandru pentru a mă ajuta să fac față presiunii acestor prăpăstii fără fund, a acestor priviri care străpung.

Așa se descoperă câteodată într-un fel straniu, prins în suferință, marea putere a vieții. Oroarea vine totuși fără un semn, fără să poți însoți dezastrul, influențat de tonalitate, vraja stranie a acestui perimetru de securitate. Să treci de pe un palier la altul, fără să ai timpul să-ți reglezi suflul, să-ți pregăti corpul. Nefericirea este o nouă țară.

În acest nou univers în care sufletul plonjează, jupuit de viu în suferință, în nefericire, mai este cineva. De la evenimentul Jertfei Sale pe cruce, Christos este aici, prezent în fiecare clipă a vieților noastre, în care ne întunecăm în prăpastia durerii, de orice fel ar fi aceasta.

 Ce se va fi petrecut în sufletul lui Christos când i-a fost adusă femeia numită „adulteră”?

Cu siguranță a fost o imensă durere în fața falsității judecătorilor care nu se preocupau atât de greșeala marii păcătoase cât mai ales să Îi întindă Lui o capcană. Ce va spune EL? Se va arăta El ca susținător al sensului tradițional al legii lui Moise, care spune că asemenea femei trebuiau să fie lapidate, sau se va erija în Stâpân și își va arăta deschis apostazia Sa, raportat la ceea ce în epocă era considerat „religios corect”?

Cu siguranță imens fu abisul durerii Sale în acest moment. El resimte că ceea ce emană din sufletele omenești rănesc profund pământul si creația întreagă. Noi înșine nu avem conștiința consecințelor gândurilor, sentimentelor, actelor noastre, care prea adesea fac crude răni în lumea vie a elementelor terestre; începem să știm ceva în ce privește apa, cât de mult apa care este o ființă atât de senzitivă și sensibilă rezonează la calitatea vieții noastre morale. Noi percepem vizibil consecințele actelor noastre, la fel este și pentru cuvintele noastre, chiar dacă asta e mai subtil de remarcat; cât privește consecințele gândurilor noastre, în acest domeniu suntem relativ surzi și orbi.

Christos este atins până în profunzimea ființei Sale de intențiile cărturarilor și fariseilor care au adus femeia adulteră în fața Lui tocmai pentru a lua atitudine la rândul său. El este pătruns în întreaga Lui ființă de șocul profund care mișcă ființa pământului la acest fapt și țesătura destinului acestei femei: atunci „suferind cu”, El se apleacă pentru a înscrie cu mâna Sa, dându-i astfel un sens de devenire și metamorfoză și a consecințelor acestuia asupra pământului. Această zguduire profundă mișcă puțin câte puțin și conștiința judecătorilor cu suflete sumbre care unul câte unul, sunt ca “atinși în conștiința lor” și se retrag din curtea Templului unde se adunaseră. Scriitura Sa pe pământ, privirea Sa asupra situației trezește conștiința lor stinsă.

Și atunci când spune femeii: „Eu nu te condamn”, El transformă toate aceste dureri, necazuri, acest aer galcial al unei nefericiri fără nume în mișcare de viață. Ceea ce era inert, paralizat, în sufletele acestor oameni e animat de suflul spiritului care-i face să respire din nou. Un viitor nou se deschide în fața acestei femei.

În cartea Apocalipsei Sfântului Ioan, Orașul Sfânt ce va să vină, noua comunitate umană a viitorului, are 12 porți. Fiecare din aceste porți este făcută dintr-o perlă. Ce perlă imensă! Ce densitate a suferinței, a rănii, a nefericirii devenite de-a lungul timpului bijuterie prețioasă, umilă și regală! Perla nu aruncă razele sale de lumină ca un diamant, ea este suferință conținută, devenită frumusețe simplă, calmă, de o lumină cu totul interiorizată și dulce.

În interioritatea discretă a sufletului nostru e locul unde Christos face această lucrare lungă de transformare a abisului nefericirii în noi. Prăpastia durerii Sale pe cruce este spațiul unde El este de acum prezent în fiecare suferință a sufletului uman, când viața ne cere să traversăm astfel de momente.

Crucifixul împodobit cu cele două perle este imaginea acestei realități. În toate necazurile mici și mari, el trezește conștiința noastră în a lucra împreună cu El la această muncă de bijutier: să confere sufletului nostru și prin el relației noastre cu toată creația pentru care învățăm să ne simțim responsabili, calitatea de „perlă”. Noi pregătim astfel elaborarea lentă și răbdătoare a ceea ce, într-un viitor îndepărtat, dar sigur, vor fi porțile intrării în Orașul Sfânt, în sanctuarul comunității oamenilor: „fiecare poartă era o perlă”.

Patimile lui Christos în sufletul uman își construiește casă, aici Ele vibrează și țes în profunzime, făcându-ne co-artizani ai unei lumi viitoare, atât pentru destinul nostru individual cât și pentru acela al întregii umanități.                                        A dumneavoastră, Marie Pierrette Robert

TraducereLidia Blidariu

 

La PaStI, Soarele–Christos

 

Armgard Hasselmann

   

Ne îndreptăm spre Paști. Poate ați făcut și dumneavoastră deja experiența unei dimineți într-o duminică de Paști: Totul era încă liniștit, ultimul văl al nopții se mai întindea deasupra orizontului. Strălucirea de lumină ce pătrundea ușor din răsărit fermeca culorile văzduhului, care se înfiripau și dispăreau din nou. Este o experiență ce ne umple de bucurie atunci când ceea ce înainte fusese în umbră, ascuns sub acoperirea întunericului nopții, devine din ce în ce mai evident.

 

Apoi mai facem experiența că lumina nu aduce imediat căldura. Razele Soarelui care la răsăritul lui ating doar superficial Pământul nu au încă puterea de a trezi în el viața, de a stimula creșterea și înflorirea și a le desăvârși în fructe și coacere. Înfrigurați,  resimțim dorința ca luminii să i se alăture și căldura. Aceasta se întâmplă, desigur, atunci când Soarele răsare și se înalță mai mult și mai mult.

La Paști, Soarele–Christos a răsărit omenirii. De atunci, omenirea și toată lumea înconjurătoare este străluminată de cuvântul Evangheliei: „Nu există nimic ascuns, care nu va fi dezvăluit, și nimic tăinuit care să nu fi fost făcut cunoscut și adus la lumină.”

 

Taine ale lumii și ale existenței umane pot fi deslușite în această lumină. Dar acest spirit vrea să devină căldură, căldura a inimii, căldura care emană de la om la om. Această lumină în inimile noastre este doar începutul marelui proces de vindecare, care a început de la Învierea lui Christos. Ceea ce înseamnă că noi, oamenii, suntem pe Pământ unul pentru celălalt. Abia începem să presimțim aceasta. Omenirea va experimenta în viitor tot mai mult și mai mult din lumina lui Christos cel Înviat în ea, care se dăruie în fiecare om, în căldura debordantă, christificată pentru orice ființă umană.  La această devenire putem lua deja parte și noi, prin modul în care ne uităm la un alt om, prin modul în care ne apropiem de ființa și devenirea lui  aici și acum.

Armgard Hasselmann

Traducere Monica Culda

 

 

 

RETROSPECTIVE

S-A ÎMPLINIT UN VIS

 

Noi posibilități pentru muzica cultică

2 martie – a fost o zi de sărbătoare pentru comunitatea din Cluj. Un punct culminant. S-au împlinit trei ani de când Victor Dan a trecut pragul în lumea spirituală.

 

De asemenea, a fost și momentul în care i s-a împlinit un vis: o orgă pentru comunitate. Familia lui nu a uitat această dorință și așa se face că înainte de Crăciun, Aaron a descoperit o orgă în Olanda, tocmai potrivită pentru noi. La început am stat pe gânduri: o orgă fară Victor ?  ... dar apoi am înteles:  este o orgă de la Victor. Și într-adevăr, atunci când se cântă la ea parcă e și Victor de față. Așadar îi mulțumim, așa cum mulțumim și familiei Dan care a făcut posibilă și financiar achiziționarea orgii.

De când avem orga, atmosfera în capelă s-a schimbat. Parcă e mai spațioasă, mai înaltă...închinarea e mai concentrată, mai ordonată  -  și nu e de mirare. Există multe feluri de orgi. Orgi cu un sunet romantic care se bucură, plâng, se roagă împreună cu ascultătorul; există orgile baroc. Cine aude o piesa de Bach cântată pe o astfel de orgă simte parcă și mai intens  cum încăperea se umple de armonii nemaiauzite, desăvârșite. Toate (și aici e inclusă și orga noastră) au însă ceva comun. Când le auzi ai impresia că  tavanul sau cupola bisericii se deschide  și privirea ne pătrunde într-o altă lume, într-o lume divină–în lumea lui Dumnezeu.      

Frumusețea sărbătorii a fost dată atât de amintirea lui Victor cât și de perspectiva pe care o deschide noua noastră orgă. Victor nu era doar organist, ci era un deschizator de drumuri:  pionier al pedagogiei Waldorf,  al Antroposofiei, al Comunității Creștinilor. Această calitate de deschizător de drumuri se face simțită  și acum,  din lumea de dincolo. Împlinirea visului său înseamnă pentru noi și un nou început. Un nou început pentru că -  deși atunci când se cântă la orgă auzim parcă răsunând din trecut întreaga cultura muzicală a Europei  - o orga ne duce și în viitor. Ea poartă în sine, are în sine un țel, un ideal, o provocare.

Muzica sacrală trebuie să pregătească sufletul și să însoțească cuvântul sacramental – chiar  să-l ducă mai departe în sfere în care uneori cuvântul nu mai poate ajunge. Muzica lui Bach este desăvârsită pentru aceasta, însă sufletul modern mai are nevoie, alături de ea, și de altceva. De aceea o orgă nu doar deschide cerul, ci este și o întrebare deschisă. Ce fel de muzica hrănește și înnobilează azi sufletul? Cum este închinarea noastră – și cum o poate duce orga până înaintea tronului lui Dumnezeu? 

Orga noastră  este perfectă în sine. Are 49 de tuburi. Nu e înaltă, nici intangibilă cum se poate întâmpla într-o biserică mare, ci e lângă noi. Față în față cu altarul ne învăluie în sunete întregind sfântul concert al culorilor, radiat de cele 7 lumânări, purtând în sine șansa unor noi orizonturi înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. Sperăm ca în mâna muzicienilor, orga noastră - regina instrumentelor - să devină și o slujitoare a sufletelor care vor să se înalțe în închinare și să ducă astfel mai departe motto-ul vieții lui Victor: Soli  Deo Gloria!        Monica Culda

 

 

Omul sfințește locul

 

          Vestea Fondării Comunității Creștinilor în România trezește în noi bucurie și entuziasm, împreună cu conștiența unei mari responsabilități pentru organizarea unui astfel de eveniment girat și îngăduit de către lumea spirituală.

            Stabilirea datei evenimentului de către forul de conducere al Comunității Creștinilor – Cercul celor șapte – pentru perioada 6 – 8 octombrie 2017,  la București a fost pentru noi semnalul demarării demersurilor de organizare a evenimentului. Grupul de purtători, care chiar de la înființare a avut ca țel Fondarea Comunității Creștinilor în România, a conceput un plan amănunțit de activități specifice unei astfel sărbatori spirituale.

            Sarcina logistică de identificare a unui „lăcaș potrivit” mi-am asumat-o eu de la bun început cu gândul că nu va fi așa de greu în București-ul de astăzi să găsești o locație care să corespundă criteriilor și nevoilor noastre. Adică ne-am gândit la un hotel decent care să poată găzdui în jur de 130 de participanți din țară și străinătate, cu un restaurant care să poată oferi mic dejun, prânz și cina la 130-160 de oameni și care să aibă o sală de conferințe cu o capacitate de aproximativ 160 de locuri unde să poată fi celebrat cultul, organizate conferințe, spectacole și alte activități. Aceasta a fost și a rămas o reprezentare oarecum ideala de organizare a unui  eveniment.

            În realitate căutările s-au extins pe durata a mai bine de 3 luni de zile și au cuprins vizionarea a nu mai puțin de 16 locații (hoteluri și complexuri hoteliere) din București și împrejurimi, de fiecare dată încheindu-se fără succes. De ce? Voi încerca să răspund la această întrebare fără să vă plictisesc cu detalii tehnice, zugrăvind pe scurt diversitatea motivelor care ne-au împiedicat să acceptăm oferta hotelieră „all inclusive”.

            În primul rând am constatat că în perioada 6-8 octombrie 2017 evenimentul nostru este serios concurat de sezonul de nunți și pentru astfel de evenimente locațiile se închiriază de obicei cu un an înainte. Apoi sălile de conferințe nu corespundeau cerințelor noastre tehnice: capacitate, înalțime, aerisire etc. Unul din criteriile luate în calcul a fost pe lânga cel legat de cerere / ofertă și cel referitor la raportul costuri / buget alocat.

            Astfel că la sfârșitul anului 2016 ne găseam realmente într-un punct critic, ajungând la concluzia că va trebui să renunțăm la ideea unui locaș care să le aibă pe toate la un loc. Și cum destinul lucrează astăzi adesea prin oameni, s-a întâmplat că în data de 3 ianuarie 2017 am primit de la prietenul nostru Zoltan Andras un email pe care îl voi reproduce integral mai jos: “Doresc să vă informez despre demersul de a rezerva Casa Rudolf Steiner pentru perioada 6-8 oct 2017, pentru Congresul Fondăriii Comunității Creștinilor din România. Ținînd cont de faptul că o sală mare dintr-un hotel din București costă foarte mult, iar atmosfera din asemenea locuri nu este potrivită cu specificul evenimentului nostru și idealurilor noastre, discutând cu prietenii din Comunitatea din  București, am luat legătura  cu echipa  de administrare a Casei Rudolf Steiner din București pentru a mă interesa despre posibilitatea de a rezerva întreaga Casă pentru 6-8 oct.  

Am aflat că sala mare era deja rezervată de mult de către Ion Gruia și asociația sa pentru cursul de fizioterapie. Am luat imediat decizia de a vorbi direct cu domnul Ion Gruia pentru a-l ruga să ne cedeze această rezervare nouă.

Vă anunț cu bucurie că, cu ajutorul lui Constantin Gruia (fratele lui Ion), Ion Gruia a renunțat la rezervarea sălii mari în favoarea noastră. Am primit și un email de la echipa administrativă prin care mi se confirma că între 6 și 8 octombrie 2017, Casa Rudolf Steiner este rezervată pentru congresul nostru.

Vă rog să luați în considerare această oportunitate. În cazul în care această inițiativă nu este în concordanță cu intențiile și preferințele preoților Comunității, vă rog să mă anunțați în timpul cel mai scurt, pentru a putea contramanda la timp rezervarea. Ion Gruia deja a început eforturi destul de mari pentru a reprograma seminarul său. El renunță cu dragă inimă pentru noi, dar dacă noi nu sîntem interesați de acest spațiu și avem alte opțiuni, atunci trebuie să-l anunțăm pe el, ca și pe administratorii Casei Rudolf Steiner de renunțarea noastră.

Personal, am acționat astfel având convingerea că este cea mai potrivită soluție, dat fiind că am lucrat în aproape toate hotelurile din București la conferințe comerciale, politice sau științifice și cunosc foarte bine toate aceste spații, care, cred eu, nu sunt potrivite pentru evenimentul nostru, așa cum spuneam și mai sus.

Așteptăm de la voi o decizie în acest sens.

Numai bine, Zoltán András “

            Aici trebuie să menționez că noi, cei care ne-am asumat această sarcină împreună cu dna. Armgard Hasselmann, nu am exclus niciodată ideea folosirii Casei Rudolf Steiner ca gazdă a acestui eveniment, dar am hotărât să nu ne lăsăm imediat ispitiți de ceea ce părea la-ndemână, comod și rentabil și să rămânem deschiși unor posibilități care păreau la început mai practice.        

            Acesta a fost momentul în care am luat în calcul schimbarea planului de căutări. Ne-am gândit că poate cel mai bine e să folosim sălile de la Casa Rudplf Steiner pentru activități, iar pentru cazarea participanților și servirea mesei, să găsim locații la distanțe rezonabile de sediul SAR ce pot fi parcurse pe jos. De data aceasta lucrurile au mers mult mai bine, iar rezultatele finale le vom comunica amănunțit in programul simpozionului care urmează să apară în perioada următoare.

            Așadar pe cărări oarecum “anevoioase și ocoliteevenimentul și-a croit drumul către casa potrivită – Casa Rudolf Steiner.

            Dacă ar fi să trag o concluzie în urma acestei experiențe, aș spune cu mintea românului de pe urmă, că strălucirea unui astfel de eveniment spiritual vine în mod just de la lumina lăuntrică a fiecărui participant și nu de la poleiala hainei exterioare.

            În numele Cercului de purtători și al Consiliului Director al Asociației Comunitatea Creștinilor în România, doresc să mulțumesc cu recunoșțință tuturor celor ce poartă în suflet, gând și faptă împlinirea acestui fapt spiritual–Fondarea Comunității Creștinilor în România.

Dorin Iuga 

 

Interior Casa R. Steiner

 

 

EVOCĂRI


Comunitatea noastră a pierdut două dintre prietenele dragi, în primele luni ale anului: SOLYOM GITTA (22 mai 1939-26 ian. 2017) și LUCIA BOTA (13 martie 1940-29 martie 2017)

 

DRUM BUN, DRAGĂ GITTA!

Oricât de pregătită aș fi, când un om drag trece pragul, mă cutremur până la lacrimi. Încerc cât pot să-l conduc, cu rugăciuni, cu texte citite, evoc amintirile trăite împreună, şi deseori îl văd cu ochii inimii:  alb, uşor, fără vârstă.

Am zărit-o şi pe draga noastră prietenă Gitta, care timp de 37 de ani ne-a însoțit în munca noastră antroposofică și a pregătirii Comunitãții Creștinilor din Cluj. Am zărit-o frumoasã, cu ochi mirați, înconjurată de un nor de luminã.

În doliu nu există un consolator mai bun decât defunctul însuşi. Dragostea şi pacea emană din ei. Apare zâmbetul în locul tristeții.

Gitta a rămas o copilã, în ciuda vârstei înaintate. Inocentă, vulnerabilă, de o imaturitate înduioşătoare. Ajuta cu bucurie, îi plăcea să facă cadouri, să viziteze pe cei necăjiți, pe bolnavi. Fiind o artistă înnăscută - picta şi ea- căuta societatea artiştilor, se implica în discuții nesfârşite.

Totuşi sufletul ei sensibil nu avea un mediu potrivit. Proza vieții cotidiene îi provoca multe suferinţe. Dar hrănea regulat plăpânda flacăra din inima ei, amintindu-ne deseori, că ea este tot ce i-a rămas.                                                                                                                 

Sunt convinsă că această flacără arde şi astăzi, luminând calea ei misterioasă  mai departe. Drum bun, dragă Gitta! Az üzenetet Samsung táblagépről küldték.

 

Judith Dan

 

Om drag

Pe Lucia Bota am cunoscut-o în urmă cu 17 ani, la Liceul Waldorf. Era de nelipsit de la activitățile școlii, cercurile de studiu, simpozioanele comunității. De atunci începând, Lucia îmi devenise un om drag și destinele noastre s-au împletit deseori. Un om cu multă căldură și înțelegere, mereu activ și plin de voință. Mergea până la capăt cu un plan sau o idee, indiferent de greutăți. Chipul ei senin radia tot timpul. Nu îmi amintesc să o fi văzut vreodată încruntată. Obrajii ei erau mereu pufoși, îngrijiți și catifelați. Era o bucurie să o îmbrățișez. Stăteam deseori cu "sufletul la gură"  să o ascult cu câtă seriozitate și ardoare povestea despre antroposofii români din timpul comunismului. Am găsit mereu un sfat bun la ea. Din iubirea ei pentru natură, muzică și antroposofie ne-a dăruit încredere, forțe noi și siguranță. 

Maria Petrule Oros

 

Dragă Lucia, ne vei lipsi!

Miercuri, 29 martie, dimineață la ora 8, a trecut Pragul lumii spirituale Lucia Bota, prietena noastră din Comunitatea creștinilor de la Cluj.

Lucia face parte din grupul de pionieri ai antroposofiei din România. Nevoia sa de cunoaștere s-a dezvoltat atât pentru meseria sa de medic, cât și dincolo de ea, în impulsurile constante de a ajuta oameni. Uneori și-a riscat libertatea pentru crezul ei, în timpul comunismului.

Lucia Bota s-a implicat în destinul Comunității Creștinilor în România încă de la începuturile timide și tainice de acum mai bine de 40 de ani.

Ca membră a Comunității Creștinilor a fost nelipsită de la activitățile ei ritmice din ultimile două decenii. S-a implicat activ în multe probleme cu caracter practic care implicau perseverență, pentru care Lucia avea un talent aparte, din care nu lipsea simțul datoriei, dar și umorul.

Cei mai mulți dintre noi am cunoscut-o la Beliș, la simpozioanele de vară, unde ajungea *puțin* mai târziu, cu nelipsita ei rulotă. Mulți sunt cei pe care Lucia i-a dus și i-a adus de la Beliș și pe care la întoarcere îi găzduia la ea.

Iubea mult muzica, cânta la violoncel și-n ultimii ani activa într-un cor universitar. Era o foarte bună vorbitoare a limbii germane, o fină cunoscătoare a Bibliei.

Mai presus de tot iubea oamenii, ajuta cu tenacitate pedagogică tineri, pe care dorea să-i scoată la liman sau prietene mai vârstnice pe care le aducea cu mașina la slujbele de la comunitate.

Acum, când primăvara dă năvala și ne aflăm în timpul Patimilor, Lucia trece, pe neașteptate, Pragul spre lumea spirituală, la puțin timp după prietena ei, Gita Solyom.

Trimitem compasiunea noastră Gabrielei Hălmăgeam, iubita fiică a Luciei, precum și întregii comunități.

Lidia Blidariu și Verginia Petrovici

 

Dragii mei, 

Ceea ce Lucia a clădit în mulți dintre noi, este atât de valoros și singular încât știu că dăinuie dincolo de orice sfârșit: este momentul în care ating cu tălpile goale ale picioarelor pământul pe care îl simt viu, încâlzit de lumina soarelui de primăvară și mă bucur de percepția unei pulsații vii, a Ființei Pământului; O aud atunci pe Lucia, cu un apel sever, dar cald: “dă, dragă, ciorapul acela elastic jos”,(purtam un ciorap elastic din cauza unei suferințe varicoase). O vară întreagă am cultivat această firească legătură cu Pământul, pe care o pierdusem și pe care Lucia mi-a readus-o în viață.

La fel a fost cu legătura cu muzica: cântam de multă vreme, dar Lucia mi-a  arătat ce înseamnă să cânți cu prietenii, în Natură; să-ți iei notele muzicale cu tine în excursie și să exersezi un cântec pe patru voci… Să aduci prin proprie străduință contribuția ta la ceea ce e armonic în natură și să te simți parte a acelei armonii.

Lucia a îmbogățit sărbătorile mele de Crăciun. Mă chema la  întâlniri muzicale regulate în perioada Adventului, în care repetam un repertoriu ALES, pe patru voci, pregătindu-mă astfel pentru “întâlnirea” cu “pruncul”, “pastorul” și “regele” din mine.

Lucia mi-a arătat cum poate fi angajamentul pentru o cauză în care crezi; cum poate arăta recunoștința. A organizat prin efort personal un turneu muzical într-un cămin de bătrâni etnici germani din România, iar apoi un turneu coral în Germania. Era modul în care ea a perceput că poate aduce mulțumire, pentru ceea ce această nație, a adus special în viața ei, îmbogățind-o. 

Lucia mi-a arătat cât de important poate fi studiul personal, cum poți sfinți o zi de duminică în care nu te poți duce la biserică, dar celebrezi cuvântul Evangheliei, înainte de miezul zilei; cum te raportezi la strămoșii tăi în credință.

Comuniune. Aceasta era atmosfera pe care o regăseam la mesele foarte frumos, minuțios și ticluit organizate, în care celebram câte o zi de naștere, sau pur și simplu faptul că ne întâlneam!

Claritate. Aceasta m-a învățat Lucia, când mi-a spus la telefon, la sfârșitul lunii februarie: Draga mea, eu sunt pe moarte! Pentru ca apoi, la ziua ei, la 13 martie, să-mi spună că poarta cerului este deschisă pentru ea în această perioadă. A pășit cu hotărâre pe acest drum, clădit într-o viață de mare luptă pentru virtute.

          Când văd natura înflorind atât de generos în aceste zile de primăvară și cerul deasupra atât de senin, în zilele acestea și în nopțile cu stele, îndrăznesc să cred, dragă Luci, că pământul și cerul te-au luat în spațiul și existența lor.

          Dragă Luci, poate nu întâmplător, atunci când mi-ai restaurant vioara, pe care o uitasem demult și mi-ai adus-o cadou de ziua mea, copleșită fiind și întrebându-mă dacă, de fapt, mai știu să cânt, am început prin a cânta o piesa pe care o mai știam pe de rost. Lucia, a început să râdă:  - A, asta e Santa Lucia.

          Dragă Lucia, Iartă-mă că nu pot fi azi alături de cei dragi ai tăi, dar cred ca noi ne-am luat rămas bun, astă toamnă, când am exersat împreună o piesa corală pe textul lui Nikolaus von Flüe. „Mein Herr und mein Gott, nimm alles von mir, was mich hindert zu dir! Mein Herr und mein Gott, gib alles mir, was mich fördert zu dir!  Mein Herr und mein Gott, nimm mich mir und gib mich ganz zu eigen Dir! (Domnul și Dumnezeul meu; ia de la mine tot ceea ce mă desparte de tine! Domnul și Dumnezeul meu, dă-mi tot ceea ce mă poate conduce spre Tine! Domnul și Dumnezeul meu, ia-mă pe mine Mie, și dă-mă în întregime ȚIE!)

Dumnezeu să te binecuvânteze, să te răsplătească, și să-ți dea Pacea SA. Cu multă dragoste și recunoștință,  Ioana Rakolcza

Dragă Gabi, sunt împreună cu tine, rugându-mă, pentru noi toți: Doamne Dumnezeule, fă din mine un instrument al PĂCII TALE!

Weißenburg, la 31 martie 2017

 

 

 

POVESTE

BOBUL DE GRÂU

 

A fost odată un bob de grâu. Lipsit de griji şi fericit, locuia împreună cu familia lui într-un sac mare de cânepă. Sacul, la rândul lui, stătuse toată iarna în cămara unui ţăran harnic.

Acum, când primăvara cu suflarea ei blândă şi caldă trezi la viaţă întreaga suflare, ţăranul nostru prinse boii la car, ridică sacul în car şi porni pe câmp, la semănat. Bobul nostru fu trezit de hurducăturile carului tras de boi ce se apropia de tarlaua proaspăt arată. Bobul nu pricepu ce se întâmplă, aşa că, se hotãrî să aştepte cu răbdare. O mână puternică deslegă gura sacului, luă un pumn de boabe şi le azvârli voios în vânt.

În curând îi veni rândul şi micului nostru bob plăpând. El simţi cum zboară între cer şi pãmânt, apoi căzu într-un loc umed şi strâmt. Tare întunecos şi rece era aici. A privit de jur-împrejur, şi-a strigat fraţii, prietenii … nimeni nu l-a auzit, nimeni nu i-a răspuns. Singur şi trist, bobul se închise în căsuţa lui. Un Spân vânăt se apropie de bob şi-i zise: „În Pământ ai ajuns, în Pământ vei muri, Soarele nu-l vei privi!”

Un strop de ploaie îl încurajă să nu-şi piardă nădejdea. Şi în timp ce stropul îl mângâia duios, bobului îi căzu mantia de pe umeri şi începu să se înalţe. Dar o piatră stătea în calea lui şi oricât a încercat el s-o împingă, n-a reuşit. Spânul cel vânăt s-a apropiat din nou de bob şi i-a zis: “În Pământ ai ajuns, în Pământ vei muri, Soarele nu-l vei privi!”

O cârtiţă, tocmai se trezise din lungul somn de iarnă şi căuta ceva de mâncare. Ea trecu chiar prin faţa bobului şi dădu piatra cea mare la o parte. Văzând drumul liber, bobul continuă să se înalţe. În scurt timp ajunse la un strat de pământ argilos prin care nu reuşea să străbată. Spânul cel vânăt se apropie din nou şi şopti: ”În Pămînt ai ajuns, în Pământ vei muri, Soarele nu-l vei privi!” Bobul stătea descurajat. Să se întoarcă? Nu era chip. Să meargă mai departe? Nu avea destulă putere.

Dar, ca şi cum ar fi auzit gândurile bobului, o râmă îşi făcu drum într-acolo şi deschise prin stratul tare de pământ un coridor, chiar pe măsura bobului. Uimit, bobul îşi adună ultimele forţe şi se înălţă mai departe. În sfârşit ieşi la suprafaţă. Sfântul Soare îl aştepta. Bobul de grâu radiind de bucurie îşi înălţă braţele în semn de recunoştinţă şi deodată, în jurul lui îşi văzu fraţii şi prietenii de care fusese atâta vreme despărţit.

Aceştia, ca şi el, purtau acum haină nouă, de sărbătoare – Haina Învierii!

poveste selectată de pe site-ul educatoarelor Waldorf

 

 

 

 

VESTI DIN COMUNITATE

Călătorie pentru România

 

Dragi prieteni,

 

O excursie aduce posibilitatea de a întâlni oameni noi și peisaje sau posibilitatea de a cunoaște mai bine, mai cuprinzător și a iubi ceea ce ne era deja familiar. Așa  am pornit și eu, în luna februarie a acestui an, într-o vizită prin comunitățile din sudul Germaniei și Elveția pentru a le spune și a le pune la inimă frumusețea mănăstirilor românești din Bucovina. În același timp, am povestit despre istoria turbulentă a vremurilor în care au fost construite aceste mănăstiri în sec.15-16, în timpul lui Ștefan cel Mare. 

Desigur, nu a lipsit nici istoria Comunității Creștinilor din România de la început, din 1974 de-al lungul perioadei lui Ceaușescu până acum. În acest an, stăm în fața marelui eveniment al fondării Comunității Creștinilor din 6-8 octombrie 2017.

          Ochii și inimile privitorilor au fost impresionate de fotografii (deși tehnica ne-a jucat foarte des feste). Un interes treaz și fin s-a născut în fiecare suflet. Această strălucire este caracteristică și picturilor de pe pereții exteriori și interiori ai mănăstirilor. Este un proces subtil de hrănire de care au avut parte privitorii.


Doresc să mulțumesc sincer tuturor celor care de-a lungul atâtor ani și-au păstrat constiența trează și deschisă, susținând sufletul românesc, care este acum gata să se pună în curentul înnoitor a lucrării lui Christos.

                                                              În cordială părtășie,  Armgard Hasselmann

 

 

SCRISOARE FINANCIARĂ

Dragi prieteni,

          Anul 2017 este un an important în viața Comunității Creștinilor în România. Ne stă în față organizarea evenimentului pe care l-am așteptat și visat de ani de zile: FONDAREA.

Dorim să ne exprimăm întreaga noastră recunoștință tuturor celor care ne-au sprijinit în anul 2016 și să lansăm totodată un APEL la susținerea în continuare a bunului mers al activității noastre atât din punct de vedere spiritual cât și material.

Din punct de vedere financiar, în anul 2016, din cele 60 de angajamente asumate de prieteni din Romania și stăinătate, 47 au fost achitate integral (27.981 ron), 2 parțial, 11 nu au fost achitate.

Total intrări 2016 din: angajamente, chirii, donații, chete, colecte, 2%, sponsorizări:  57.498 ron

Total ieșiri: impozite clădiri, utilități proprietăți, materiale cult, salar preoți, servicii contabile, transport, investiții, cheltuieli diverse: 57.842 ron

Deficitul -344 ron.

Este îmbucurător să constatăm, că suntem pe calea spre a ne putea susține singuri, dând dovadă de maturitate ca și comunitate.

Dacă există prieteni care doresc să-și asume un angajament financiar din acest an, îi rugăm să ne contacteze. Orice contribuție, orice sprijin financiar, donație, sponsorizare ne sunt binevenite.

Vă dorim Sărbători Pascale cu lumină și căldură în suflete.

În numele consiliului de administrație, responsabil financiar, Diana Stoica

 

 

CONVOCATOR

 

Dragi membrii ai Asociației Comunitatea Creștinilor în Romania,

 

Vă invităm, DUMINICĂ 14 MAI 2017, ora 11.30 la Adunarea Generala a asociatiei care va avea loc simultan la Cluj și București, mijlocită de mijloacele de comunicare moderne.

Aceia dintre dumneavoastra care stiți că nu puteți fi prezenți vă rugăm să faceți o împuternicire pentru cineva prezent. Împuternicirea trebuie să conțină atât datele dv. de identificare din cartea de identitate și adresa cât și datele de identificare din cartea de identitate și adresa persoanei împuternicite. Să vă asigurați că persoana împuternicită este membră a asociatiei.

                    Vă așteptăm cu drag

 

Info brief 2017

La Comunitatea Creștinilor în Cluj, pe 24 decembrie, a avut loc Jocul de Crăciun!
Jocul redescoperit în mijlocul secolului al XIX-lea într-un sat dunărean ne-a apropiat prin simplitatea și umorul păstorilor, prin puritatea Mariei și a îngerului, de atmosfera Nopții Sfinte. Apoi s-au celebrat cele trei slujbe de Crăciun. În 31 decembrie s-a realizat o retrospectivă a anului și o încheiere cultică 2016, susținută de M. Culda.

Premiera la Jocul de Crăciun Oberuferer!

În seara de Ajun, pentru câteva ore, protagoniștii Jocului de Craciun au preluat sarcina de propovăduitor  a preotului.  Se vedea pe ei că ceea ce jucau, venea din inimă! Cei mai mulți dintre ei au cântat, au jucat fără să fi văzut vreodată jocul. Toți s-au depășit pe ei înșiși și ne-au adus în inimă bucuria Crăciunului! A fost un eveniment deosebit care a mișcat pe fiecare – cu marele efort al Gabrielei Hălmagean. Monica Culda

 

La Comunitatea Creștinilor în București a fost din 24 dec în 5 ianuarie 2017 un program bogat de Crăciun, în Zilele și Nopțile Sfinte. S-a slujit în fiecare zi Actul de Sfințire a Omului. În 27 dec a avut loc Cursul „Crinul şi trandafirul - observarea ştiinţifică şi artistică a celor două fiinţe”, apoi în 28 dec, cursul de Crăciun „Mama lui Dumnezeu în pavilionul cu trandafiri” (Ştefan Lochner), „Madona între capşuni” (pictor necunoscut), „Maria în crângul cu trandafiri” (Martin Schongauer) - observaţie a picturilor. În 31.12 s-a sărbătorit trecerea în Noul An - retrospectiva politică mondială, europeană, românească şi personală a Comunităţii. Predica „La început a fost Cuvântul„ a fost ținută de pr. Armgard Hasselmann.

Înainte de Crăciun a fost trimisă Revista Comunității Creștinilor în România pe email și în format electronic pe site-ul nostru www.comunitateacrestinilor.ro, rubrica Publicații.

Timpul de Epifanie e deschizător de drumuri în noul an. În 6 ianuarie, în Comunitatea Creștinilor la București și Cluj, s-a slujit, iar la capela din București a avut loc ”Jocul Magilor”, pentru copii și adulți. Duminică, 15 ianuarie la Comunitatea Creștinilor în București s-a celebrat Actul de Sfințire a Omului și Actul duminical pentru copii. A urmat Cercul de studiu.

Anul 2017 și iarna au intrat pe făgașul lor. La Comunitatea Creștinilor în Cluj s-a slujit în a doua duminică de Epifanie. In 16 ianuarie s-a reluat Atelierul de studiu al basmelor, împreună cu Judith Dan cu basmul ”Ingrijitoarea de gâște” de Frații Grimm.

La Comunitatea Creștinilor în București, în ultima duminică de Epifanie, 29 ianuarie s-a celebrat Actul de Sfințire a Omului. Apoi s-a sărbătorit Ziua Comunității - retrospectivă a dezvoltării Comunității Creștinilor și perspective.

În ultima duminică de Epifanie, 29 ianuarie, după Actul de Sfințire a Omului (cu predică) a fost inaugurată, orga care a fost achiziționată din Germania, prin contribuția familiei Dan. Felicitări!

Comunitatea Creștinilor în Cluj a comemorat sâmbătă, 4 februarie, pe regretata membră, Gitta Solyom. Portret de artist, mica expozitie și evocare. In 5 februarie a avut loc Duminica în familie cu Actul duminical pentru copii, urmat de carnaval, jocuri și cântece pentru mari și mici, sub denumirea "Cu capul in jos".

La Comunitatea Creștinilor în București, duminică, 5 februarie, s-au celebrat Actul de Sfințire a Omului și Actul duminical pentru copii. Luni, 6 februarie, pr. M.P. Robert a prezentat conferința ”Jertfa lui Christos și jertfa comunității - Misteriul Euharistiei astăzi”. Dna Robert a vizitat comunitatea din România între 6-11 februarie. Au avut loc discuții legate de Fondare.

La Comunitatea Creștinilor în Cluj, sâmbătă, 11.02, a avut loc o întâlnire cu tema: ”Vocea sufletului – Vocea iubirii”. În muzică - mic concert de pian, Bach, Schubert, Schumann - Sorina Gherman (Baia Mare) În pictură - opera lui Claude Monet. În teologie - ”Eu si comunitatea. Jertfa lui Christos, jertfa comunității” – conferință susținută de pr. Marie Pierrette Robert (Paris). Duminică-Gând și înfăptuire–Perspectivă comunitate 2017, discuții cu dna M.P.Robert.

Duminică, 19 februarie, la Comunitatea Creștinilor în Cluj - o duminică specială. BOTEZUL micului Ștefan, fiul familei Man din Cluj! Felicitari! ”Prin Botez destinul pământesc al unui om în devenire se atinge în mod real cu substanța comunității creștine și este primit de aceasta în sânul ei.” H.W. Schroeder

În perioada 9-19 februarie, pr. Armgard Hasselmann a ținut conferințe despre România și cultura ei, în mai multe orașe din Germania și Elveția, vorbind desigur și despre comunitatea noastră.  Fondurile strânse vor intra în contul evenimentului Fondării. Îi mulțumim!.

La Cluj a avut loc un concert  deosebit - celebre lieduri ale culturii europene: ”Winterreise” de Franz Schubert, sâmbătă, 25 februarie cu solista: Frohlieb Tomsits (Viena), pian, Ioana Vetean (Cluj-Napoca).

Programul la Comunitatea Creștinilor în Cluj pentru 2-5 martie a fost bogat
Joi, 2 martie - Moment comemorativ Victor Dan - Concert pentru orgă și două viori-interpretat de Michael Dan (orgă), Sophie și Theo Dan (vioară). Sâmbătă, 4 martie, a fost susținută conferința ”Lumina și forțele de viață” de către Raphael Kleimann (Norvegia). 5 martie - Duminica familiei:  Actul duminical pentru copii ”Din secretele viorii” - program pentru copii cu  Sophi șiTheo Dan.

În martie Programul comunității București a cuprins: Duminică 19.03 Actul de sfinţire a Omului, urmat de discuţii despre Sfinţirea preoţilor. Luni 20.03 a avut loc conferinţa “Har în ciuda tuturor păcatelor? Ce este harul? Capacitatea de a face binele din sinele lăuntric” (Armgard Hasselmann). Duminică 26.03 s-a slujit Actul de Sfinţire a Omului urmat de studiul Evanghelia lui Matei (IV). Sâmbătă 01.04 au avut loc discuţii despre Epistola de Patimi (I) și o Întâlnire cu confirmanzii.

La Cluj in 23- 26.3 - Curs de cultura vocala destinat  parinților și cadrelor didactice (cu Frolieb). Au fost multi participanti. 26 martie a avut loc Conferință ”Puterea și frumusețea Cuvântului” - Volker Dauner (preot în comunitatea din Viena).

În 2 aprilie:  Duminica familiei cu Actul duminical pentru copii -  Sărbătoarea bobului de grâu - Pregătire pentru Sărbătoarea Paștelui - pentru mici și mari.

Un concert de pian deosebit a fost oferit de Peter Starmuller (nepotul Gittei ); apoi el a vorbit copiilor si comunitatii despre experientele facute de el ca student in Scoția.

 

 

 

 

CANTEC DE PAȘTI

Now the Green Blade Rises

Text: John Crum

Muzica: aranjament de Martin F. Show pe o melodie franceză din sec XV

 

Firul verde crește din bobul sădit,

Grâul ce-ntuneric multe zile-a stat,

Iubirea crește ce în moarte-a fost,

 

Iubirea renaște ca și grâul verde.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PERSPECTIVE


Programul Comunității Creștinilor la București


 SĂPTĂMÂNA    MARE

Duminica  Floriilor 09.04.2017

10.00  Actul de sfinţire a Omului

11.20  Actul duminical pentru copii

11.50  Evanghelia lui Matei şi Epistola de Patimi (II)

JOIA MARE 13.04.2017

08.00 Actul de sfinţire a Omului

09.30  Cina cea de taină a lui Leonardo da Vinci cu exerciţii de pictură

VINEREA MARE 14.04.2017

08.00 Actul de sfinţire a Omului

15.00  Reculegere - Moartea pe cruce

SÂMBATA MARE 15,04,2017

10.00 Actul de sfinţire a Omului

11.30  În linişte – discuţii meditative

PAŞTI

Duminică 16.04.2017

10.00  Actul de sfinţire a Omului

11.20 Actul duminical pentru copii şi sărbătoarea Paştelui

Luni 17.04.2017

10.00 Actul de sfinţire a Omului

În perioada 22.04.2017-24.04.2017 primim vizita d-nei Marie Pierrette Robert.

Duminică 23.04.2017

10.00  Actul de sfinţire a Omului

11.30  Evanghelia lui Matei

Luni 24.04.2017

19.00  Conferinţă susţinută de dna. Marie Pierrette Robert

Sâmbătă 6.05.2017

09.00 Actul de sfinţire a Omului

10.00 Cercul de pregătire în vederea fondării

15.00  Întâlnire cu confirmanzii

Luni 08.05.2017

19.00  Iconografia picturii de altar (I)

Duminică 14.05.2017

10.00 Actul de sfinţire a Omului

11.20 Actul duminical pentru copii

11.50 Evanghelia lui Matei

ÎNĂLŢAREA

Între 19.05.2017-28.05.2017 are loc o excursie catre mănăstirile din Bucovina cu plecare din Cluj - destinaţia Mănăstirea Voroneţ.

Sâmbătă 03.06.2017

10.00 Cercul de pregatire în vederea fondării

15.00 Întâlnire cu confirmanzii

 

PROGRAMUL COMUNITĂȚII CREȘTINILOR LA CLUJ



Săptămâna Mare

:

Duminică, 8 aprilie - Duminica Floriilor - Intrarea în Ierusalim                    

ora 10.00 - Actul de sfințire - Evanghelia zilei -  Matei 21:1-11 

11.15 – 12.00  Cor –  Piese pentru Săptămâna mare

Luni, 10.4 – ora 18.00  Atelier ”Ințelepciunea basmelor” – cu Judith Dan                                                      (Globul de cristal, de Frații Grimm)

 

Marți 11.04 - Joi 13.04 Ciclu de conferințe:  Arta arhitecturii în slujba devenirii omului - de-a lungul istoriei Fundamentul spiritual al arhitecturii sacrale, prezintă Manfred Schneider (Dresda)

Aprofundare: Modelaj - Forme arhetipale - cu Ulrike Schneider

Nu sunt necesare cunoștinte anticipate, doar să anuntați participarea pentru procurarea lutului

 

Marți, ora 10.00 Actul de sfințire; Evenimentele din Marțea Mare 

            ora 17.00 Modelaj în lut -  pecetea lui ”Marte” în lumea formelor

            18.30 - 20.00 Conferinta: Arhitectura Mesopotamiei și a Egiptului 

Miercuri, ora 10.00 Actul de sfințire; Evenimentele din Miercurea Mare 

                ora 17.00 - Modelaj în lut - pecetea lui ”Mercur” în lumea formelor

                ora 18.30 -20.00 Templul grec și  domul gotic 

Joi, ora 10.00 Actul de sfințire - Evenimentele din Joia Mare

      ora 17.00 - Modelaj în lut - pecetea lui ”Jupiter” în lumea formelor

ora 18.30 - 20.00 Conferință: Arhitectura prezentului și a viitorului. Impulsul         arhitectural goetheanist

Vineri, 14.04  ora 15.00 -  16.00  - Cele șapte cuvinte de pe cruce 

                     Cuvintele Evangheliei împletite cu muzică pentru orgă și vioară          Interpretează: Annamaria Balogh (vioară) si Judith Dan (orgă)                        

Duminica Învierii - 16.04

ora 10.00  Actul de sfințire; Evanghelia zilei - Marcu 16: 1-18

       11.20  Actul duminical pentru copii

       11.40  Muzica și euritmie - de Paști ( pt. copii și părinți )

Luni, a doua zi de Paște - 17.04

ora 10.00 Actul de sfințire; Evanghelia zilei - Marcu 16: 1-18

       11.20 - 12.30 Muzică și euritmie - de Paști

 

 

 

PERICOPE 


Paștele    16 april - 24 mai

16.04 Duminica Invierii Marcu 16,1-18

23.04 Ioan 20, 10-29

30.04 Ioan 10,1-21

 7.05  Ioan 15,1-27

14.05 Ioan 16,1-23

21.05 Ioan 14, 1-33

 

Înălțarea  25

mai - 3 iunie

 25.05 Ioan 16,24-33

 28.05 Ioan 16,24-33

 

Rusaliile  4 -  6 iunie

 4.06   Ioan 14,23-31

5.06    Ioan 14,23-31

6.06    Ioan 14,23-31

 

Perioada intermediară  7 - 23 iunie

7.06    Ioan   3,1-21                    

11.06  Ioan   4,1-26                    

18.06   Ioan 17

21.06  Ioan 17, 6-11

 

 

 

 

 

URARE DE PAȘTI

 

 

 

 

Fie ca miracolul Învierii să ne aducă noi forțe de viață, inspirație și inima larg deschisă către semenii noștri!

 

 

 

 

 

         Imagine de Liane Collot d’Herbois

 (17 decembrie 1907, Camelford, Anglia – 17 septembrie 1999, Driebergen, Olanda) pictoriță britanică și specialistă in pictura terapeutică  antroposofică.


 INFO

http://www.comunitateacrestinilor.ro/

https://www.facebook.com/pages/Comunitatea-Creştinilor/597762496949151

http://www.tabarabelis.eu/

Centre ale Comunităţii Creştinilor în România

 

Bucureşti :Str. Astronomului nr. 5 sect 1;

Mihaela Deaconu, tel:0733701244 email: deaconu_mhl@yahoo.com,

Zoltan Andras 0723296306, e.mail: zoltanandras@dnt.ro

 

Cluj-Napoca: Bulevardul. 21 decembrie 1989 nr 36, ap 5

Rodica Oancea tel 0264554732, Diana Stoica e.mail:diana.stoica@yahoo.com

 

Alte persoane de contact

Nora Tigăreanu, Cluj, email: noratig@yahoo.com, 0741076471

Lidia Blidariu, Bacău,  tel. 0788968599, e.mail: lidia.blidariu@yahoo.com

Verginia Petrovici, Iaşi,: tel 0748140974 e.mail:  vpetrovici2002@yahoo.com

Laurenţiu Cîmpeanu,  e.mail: laurentiucimpeanu@yahoo.com