Serviciul divin

Masa euharistică - sacramentul pâinii şi a vinului  - sărbătorită de-a lungul veacurilor diferite în bisericile creştine, trăieşte în Actul de Sfinţire a Omului într-o nouă formă. Acest nume - neobişnuit la început - vrea să spună: aşa cum trăieşte astăzi omul pe Pământ, el nu este încă cu adevărat om. Poate deveni însă prin ajutorul lui Christos. El sfinţeşte şi dăruieşte forţa Sa vindecătoare celor care Îl caută, Îl recunosc şi vor să Îi urmeze.

„Slujba cea nouă” cu ordinea sa arhetipală în patru trepte: Vestirea Evangheliei, Jertfirea, Transsubstanţierea şi Comuniunea se dovedeşte a fi drumul omului către Christos. Mărturisirea de credinţă/Crezul, o scurtă predică şi rugăciunea Tatăl Nostru sunt intercalate în săvârşirea serviciului divin.

Aşa cum anul Pământului se desfăşoară în anotimpuri, tot aşa şi anul sufletului trăieşte diferit perioadele de sărbătoare ale anului bisericesc. Altarul şi veşmintele liturgice poartă culorile ce reprezintă caracterul specific, atmosfera sărbătorii respective sau care ţin de felul serviciului divin care se celebrează.

Elementele liturgice (culorile, formele, veşmintele etc.) fac „să apară” vizibil ceea ce se săvârşeşte spiritual  în timpul celebrării.

 

 

La serviciul divin poate lua parte, pe lângă membrii, oricine doreşte să cunoască, chiar şi ocazional congregaţia. Impresia personală, vie, nemijlocită poate însemna adesea mai mult decât o descriere a altor participanţi.